[în sus]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 776 de oameni, dintre care 50.00% - bărbaţi și 50.00% - femei. Structura etnică a populaţiei: 98.32% - moldoveni, 1.03% - ucraineni, 0.13% - ruşi, 0.26% - găgăuzi, 0.26% - bulgari.

[în sus]Istoria localitaţii

Satul Coștangalia din valea rîului Cogîlnic a fost menționat documentar la începutul secolului XIX. A fost întemeiat de coloniștii veniți de la sud de Dunăre pe locul unei cîșle tătărești părăsite. Localitatea nu este singura care purta acest nume, căci pe cursul superior al rîușorului Salcia mai exista un sat Coștangalia. În documentele epocii ele apar cu denumirile de Coștangalia Mare (pe cursul r. Salcia) și Coștangalia Mică (pe cursul r. Cogîlnic). La începutul secolului al XIX-lea populația din Coștangalia Mică crește constant pe seama imigranților transdunăreni. 

Aici se observă urmele Valului lui Traian de Sus. Monumentul istoric „Valul lui Traian” reprezintă o fortificaţie din perioada antică tîrzie, atestat pentru prima dată documentar la 13 martie 1489. Valurile sînt situate în partea de sud a Republicii Moldova şi prezintă 2 ramificaţii principale: "de jos" şi "de sus". Valul de jos are o lungime de 126 km şi se întinde de la satul Vadul lui Isac pînă la or. Tatarbunar, pe teritoriul Ucrainei. Valul de sus are lungimea de 138 km avîndu-şi graniţa între orașul Leova la vest şi satul Copanca de lîngă Chiţcani la est, iar în raionul Leova începe din satul Filipeni, trece prin satul Troiţa şi urmează drumul pe lîngă satele Troian, Ialpugeni, Caracui şi Sărăţica Nouă spre Grădiște, Coștangalia, Satul Nou.

Înălţimea “Valurilor” în prezent nu depăşeşte 1,5-3 metrii. Unii specialişti în domeniu sînt de părerea că “Valurile lui Traian” sînt rămăşiţele construcţiilor defensive din epoca împăratului Traian, sau linia de demarcare dintre romani şi lumea „barbară”, neromană. Alţii consideră că “Valul lui Traian” a fost ridicat în secolul al IV-lea de către triburile goţilor, aliaţi ai Imperiului Roman, în scopul protejării dispozitivelor de apărare de la gurele Dunării, prin crearea unei zone tampon.