21 noiembrie 2024, 12:45 views 25070

Codreni, raionul Cimişlia

Statut:
Sat
Prima atestare:
1868
Populația:
491 locuitori

Codreni este un sat şi comună din raionul Cimişlia. Satul are o suprafaţă de circa 0.44 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 3.35 km. Din componenţa comunei fac parte localităţile Codreni și Zloți. Localitatea se află la distanța de 35 km de orașul Cimișlia și la 53 km de Chișinău. Satul Codreni a fost menționat documentar în anul 1868.

[în sus]Populația

La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 491 de oameni, dintre care 51.12% - bărbaţi și 48.88% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului: 98.78% - moldoveni, 0.61% - ucraineni, 0.61% - ruşi.

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia la nivelul comunei Codreni constituia 722 de oameni, dintre care 50.69% - bărbaţi și 49.31% - femei. Compoziţia etnică a populaţiei comunei: 94.46% - moldoveni, 1.52% - ucraineni, 3.05% - ruşi, 0.83% - găgăuzi, 0.14% - bulgari.

În comuna Codreni au fost înregistrate 239 de gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.0 persoane.

[în sus]Istoria localitații

Satul Codreni a fost menționat documentar în anul 1868 cu denumirea Bișcotari.

Comentarii

 (3)
  • #1 Rasesi

    Comuna Codreni,  denumirea veche Bescotari.  

    Locul nostru de bastina , care ne atrage inapoi de fiecare data cind plecam. Nostalgia locului natal nu ne va parasi niciodata.

    Acolo ne-am nascut si crescut , petrecut adolescenta  si anii tineretii, acolo am primit primul sarut al mamei  si noi la vremea noastra  am dat primul sarut unei blonde sau brunete.  Acolo ne intoacem de fiecare data la parinti , neamuri, prieteni.

    Istoria satului Bescotari incepe anii 1861 o data cu reforma taraneasca,  nu cum scrie in datele istorice adica in anul 1868. Totul a inceput si e legat de boierul Zlotea si cei cinci argati ce au primit pamint pe mosia unde se numea Bescotari,  denumire din grupul de limbi tiurca bes -5, unde cotari-fintini inseamna Cinci fintini.

    Cele cinci fintini  era tocmai unde trecatorii isi potoleau setea  si turcii isi impleau burdufurile cu apa. Datorita izvoarelor puternice fintinile nu secau nici pe timp de seceta.

    Fintinile erau situate una pe matca nu departe de parul cel batrin si fintina Elenei,  alta este numita fintina lui Hotnog dupa numele de familie a unui din strabuii mei,  se afla dupa cum stiti linga pod, al treilea se afla chiar sub magazinul de astazi , al patrulea e in stinga magazinului si a cincea e in fata casei  V. Tcacenco.

    Denumirea satului a venit putin mai tirziu, la inceput satul avind diferite denumiri cum au fost Zloti, Izmana, chiar si Cracova  dupa forma care o avea „ crac de pantalon, izmana”

    Locuitorii satului erau asezati cu traiul  pe toate trei  dealurile:  Cihoreanu (Topala), drumul Carbunei,  dealul spre cimitir.

    Oamenii instariti ai satului , fosti slugi la boierul Zlotea , care datorita muncii sirguincioase si vredniciei pe care o aveau  le apartineau o mare parte din pamintul mosiei Zlotea.

    Iova Dabija, Ion Untila, Gheorghe Rosca, Arion Cotorobai le apartineau pamintul din Cihoreanu si din preajma satului. Prima dughiana si scoala in sat a fost  pe locul unde a fost fieraria si apartinea profesorului  de origine ucrainiana dom. Didunic

    Boerul Zlotea locuia „la curte „ curtea boerului era situata  in mijlocul cimpului de la deal de drumul vechi,  Zloti,  care leaga curtea boerului  trecind peste podul lui Iova Dabija cu statia de cale ferata Zloti. O casa era de la deal de drum alta era dela vale. Liliacul boerului Zlotea din marginea padurii s-a pastrat in ciuda vremurilor si-l vedem si astazi.

    O amintire a trecutului este „stejarul cel batrin „  si jazul de mijloc din cele trei jazuri care se mai vad si acum. Jazul de mijloc este jazul boerului , celelante jazuri au fost facute pe vremea comunismului.

    Fintina boierului asa numita fintina  lui Sidor Racu a fost astupata iar mai tirziu  destupata , reparata de bunelul meu Sidor Racu, astazi fintina se afla in jazul  de la vale de „stejarul boerului” , iar fintina a fost scufundata o data cu ridicarea dambei jazului.

  • #1 Rasesi
    Mai este o fintina veche care a facut-o boerul Zlotea ea se afla cind vii de la "stejarul lui Zlotea" spre iaz ea era chiar la cotul drumului, in anii 1980 ceobenii luau apa din ea.
  • #1 razesul
    #1Satul Biscotari practic a aparut in anul 1858-1861 inainte de  reforma taraneasca din 1861
Aici puteţi lăsa comentariul/opinia proprie cu privire la noutatea prezentată pe pagină.
Atenţie! Doar utilizatorii înregistraţi pot comenta, autentificaţi-vă, vă rugăm.

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1706
Populația:
4496 locuitori

Sălcuţa este un sat şi comună din raionul Căuşeni. Sălcuţa este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 18 km de orașul Căușeni și la 87 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 4496 de oameni. Satul Sălcuţa a fost menționat documentar în anul 1706.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.