06 octombrie 2024, 11:25 views 64132
Materiale din compartiment: Toate noutăţile | Galeria foto | Galeria video |

Varniţa, raionul Anenii Noi

Statut:
Sat
Prima atestare:
1560
Populația:
4210 locuitori

Varniţa este un sat şi comună din raionul Anenii Noi. Satul are o suprafaţă de circa 4.31 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 11.22 km. Comuna Varniţa are o suprafaţă totală de 27.49 kilometri pătraţi, fiind cuprinsă într-un perimetru de 25.30 km. Varniţa este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Satul Varniţa este aşezat pe malul drept al Nistrului, la mică depărtare de cetatea Bender. Lungimea totală a drumurilor este de 54.2 km. Satul Varnița se află la o distanță de 35 km de orașul Anenii Noi și la 67 km de Chișinău.

[în sus]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004 populaţia satului constituie 4210 locuitori, dintre care 49.43% - bărbaţi și 50.57% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului este următoarea: 80.52% - moldoveni, 5.42% - ucraineni, 10.78% - ruşi, 0.36% - găgăuzi, 0.83% - bulgari, 0.02% - evrei, 0.02% - polonezi, 1.19% - ţigani, 0.86% - alte etnii.

În satul Varniţa au fost înregistrate 1342 de gospodării casnice la recensământul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.1 persoane.

[în sus]Istoria localitații

Satul Varniţa este atestat documentar pentru prima oară la 15 ianuarie 1560 într-un firman (ordin emis de sultan), prin care Soliman Magnificul îi comunica lui Hasan, sangeacbei (unitate administrativ-militară în Cadrul Imperiului Otoman) de Akkerman, că Alexandru Lăpuşneanu, voievodul Moldovei, a făcut cunoscut Porţii printr-o scrisoare despre următoarele: „Nişte bandiţi au transformat satul Varniţa (Varnigea) din apropierea Benderului într-un cuib al lor. Aceştia, făcîndu-şi părtaşi printre locuitorii satului, dintre greci şi moldoveni, întreprind adesea incursiuni în vilaietul (provincie din Imperiul Otoman) său, furînd vitele raialelor tributare, omorînd oameni şi pricinuind diverse pagube”.

Din acest document reiese că satul Varniţa exista deja la 1560. Este posibil ca aşezarea să fi existat pînă la 1538, cînd Tighina şi zona aferentă sînt transformate de turci în raia. Există o ipoteză conform căreia satul a luat fiinţă imediat după ocuparea Tighinei de către turci, fiind populat cu oamenii aduşi să muncească la extragerea pietrei din cariera deschisă în zona actualului sat Varniţa.  Aceşti oameni s-ar fi statornicit aici pentru totdeauna, înființînd așezarea.

Denumirea satului se regăsește şi într-un alt firman, eliberat în acelaşi an, la 4 aprilie, de cancelaria sultanului, prin care Soliman Magnificul îl punea la curent pe acelaşi Hasan că Alexandru Lăpuşneanu i-a semnalat despre existenţa unor cete de „răufăcători şi tîlhari” în cîteva localităţi dependente de cetatea Bender: „se aminteşte anume de atacul asupra numiţilor creştini din satul Varniţei (Varnidj) şi Djiner Simion, Petre şi Boşco din ţinutul Bender, care, apropiindu-se de hotar, au furat vitele aparţinînd surorii voievodului”.

[în sus]Sfera socială

Pe teritoriul comunei Varnița își desfășoară activitatea Liceul Teoretic Varniţa (490 elevi, 40 profesori); Grădiniţa de copii „Romaniţa”; Centrul de Reabilitare pentru Copiii în situaţie de Risc „Asclepio”; Centru de Sănătate Varniţa.

Comentarii

 (0)
Aici puteţi lăsa comentariul/opinia proprie cu privire la noutatea prezentată pe pagină.
Atenţie! Doar utilizatorii înregistraţi pot comenta, autentificaţi-vă, vă rugăm.

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1635
Populația:
2499 locuitori

Scorţeni este un sat şi comună din raionul Teleneşti. Scorţeni este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanţa de 45 km de oraşul Teleneşti şi la 94 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 2499 de oameni. Satul Scorțeni a fost menționat documentar în anul 1635.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.