Vărvăreuca, raionul Floreşti
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1620
- Populația:
- 3036 locuitori
Vărvăreuca este un sat şi comună din raionul Floreşti. Satul are o suprafaţă de circa 1.58 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 7.20 km. Din componenţa comunei fac parte localităţile Vărvăreuca și Stîrceni. Satul Vărvăreuca este situat la o distanță de 3 km de orașul Florești și la 134 km de Chișinău.
[în sus]Populația
La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 3036 de oameni, dintre care 50.03% - bărbaţi și 49.97% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului era următoarea: 96.90% - moldoveni, 1.58% - ucraineni, 1.05% - ruşi, 0.20% - găgăuzi, 0.07% - bulgari, 0.20% - alte etnii.
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia la nivelul comunei Vărvăreuca constituie 3072 de oameni, dintre care 50.00% - bărbaţi și 50.00% - femei. Compoziţia etnică a populaţia comunei era următoarea: 96.94% - moldoveni, 1.56% - ucraineni, 1.04% - ruşi, 0.20% - găgăuzi, 0.07% - bulgari, 0.20% - alte etnii.
În comuna Vărvăreuca au fost înregistrate 948 de gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.2 persoane.
[în sus]Istoria localitații
În 1610, răzeşii din valea Răutului, rînd pe rînd îşi vînd moşiile lor, cu heleşteie şi mori în Răut, lui Costea Bucioc, marele vornic al Ţării de Jos. Costea Bucioc a fost unul dintre susţinătorii domnitorilor din dinastia Movilă, deţinînd mai multe dregătorii importante: pîrcălab de Orhei, clucer, mare paharnic, mare vornic al Ţării de Jos. Satul Vărvăreuca a fost atestat documentar pentru prima dată la 12 aprilie 1620 cu denumirea de Cucuieţi, proprietate a marelui vornic Bucioc.
La mijlocul secolului al XIX-lea satul avea 85 de gospodării şi 460 de locuitori.
[în sus]Monumente istorice
Lîngă satul Vărvăreuca, pe malul Răutului, se găsește o așezare tripoliană, datată cu mijlocul mileniului II î.Hr., care avea peste 120 de locuințe. În cadrul săpăturilor efectuate în anii 1960 – 1962 au fost descoperite trei locuințe cu acoperișul din bîrne și dintr-un strat gros de lut. În camere erau cuptoare, alături de care se găseau rîșnițe de gresie. Ceramica din lut fin era modelată cu mîna. S-au găsit străchini tronconice (în formă de trunchi de con), vase piriforme (în formă de pară) și bitronconice de diferite mărimi, capace pictate cu culori minerale brun-închise și roșii. Vasele bitronconice mari sunt ornamentate cu figuri de animale, de păsări sau simboluri astrale – sori, semilune. Plastica este reprezentată prin statuete antropomorfe de femei și bărbați, figurine de tauri și berbeci.
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1529
- Populația:
- 1722 locuitori
Dîngeni este un sat şi comună din raionul Ocniţa. Din componenţa comunei fac parte două localităţi: Dîngeni și Grinăuți. Satul Dîngeni este situat la o distanță de 10 km de orașul Ocnița, la 1,5 km de stația de cale ferată Grinăuți și la 240 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 1722 de oameni. Prima mențiune documentară a satului Dîngeni datează din 21 septembrie 1529.
Comentarii
(0)Atenţie! Doar utilizatorii înregistraţi pot comenta, autentificaţi-vă, vă rugăm.