[în sus]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 935 de oameni, dintre care 51.02% - bărbaţi și 48.98% - femei. Structura etnică a populaţiei era următoarea: 98.72% - moldoveni, 0.32% - ucraineni, 0.75% - ruşi, 0.11% - găgăuzi, 0.11% - alte etnii.

[în sus]Istoria localitații

Satul este atestat prima oară cu denumirea Borodniceni într-un act de la  Stefan cel Mare din 11 mai 1479, prin care se confirmă că sluga domnească Ivașco Popovschi a cumpărat o jumătate de sat de la Armanca, soția lui Mihail Lopatinschi.

Denumirea de Borodniceni se menține pînă la începutul secolului al XIX-lea, dar în documente apare și numele Cenușa. În anul 1804 este sfințită biserica din lemn. În 1817 în sat este constuită biserica din piatră cu hramul Sf. Mihail. La finele secolului al XIX-lea  satul număra 398 de locuitori. Din anul 1859 în actele oficiale este utilizată denumirea Cenușa pentru localitate.

Către anul 1923 în cele 100 de case din Cenușa viețuiesc 610 săteni, activează cooperativa agricolă, primăria, școala primară, poșta rurală, cariera de piatră, fabrica de ulei, băcănia.

În 1965 în legătură cu noua împărţire administrativ–teritorială localitatea Cenuşa a fost redenumită în Frunzeni. Însă după scurt timp s-a revenit la vechea denumire – Cenuşa.
 
În anul 1970 la Cenușa, în curtea unui localnic a fost găsit un tezaur cu 13 monede poloneze și olandeze din argint emise între anii 1587 – 1633.  

În sat a fost construită o răstignire și memorialul eroilor participanţi la războiul din Afganistan.