[în sus]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 2432 de oameni, dintre care 49.14% - bărbaţi și 50.86% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului: 99.34% - moldoveni, 0.29% - ucraineni, 0.08% - alte etnii.

În satul Ineşti au fost înregistrate 781 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.1 persoane.

[în sus]Istoria localitații

Siliştea Ineşti a fost menţionată documentar la 1643 într-un zapis de vînzare-cumpărare, în care apare ca martor „Ureche din Ineşti".

În 1803 Ineşti din număra 59 de birnici. Biserica cu pereţii din nuiele împletite şi acoperită cu paie a fost construită în 1812.

Boierul din localitate, Sandu Fedosiu, care jurase credinţă împăratului Rusiei şi obţinuse funcţia de consilier, stăpînea la Ineşti 100 de fălci de pămînt arabil, 200 de fălci de fînaţuri şi 50 000 stînjeni de pădure. În 1821 i se recunoscu titlul de nobil şi a fost ales de nobilime deputat în Sfatul Suprem, organ administrativ care a funcșionat pînă în 1828.

Recensămîntul din 1859 găsea la Inești 102 case. Către 1904 satul Ineşti aşezat pe ţărmul drept al rîuleţului Ciulucul-Mic avea 164 de case, cu o populaţie de 989 de oameni. În sat fusese deschisă o şcoală elementară.