[în sus]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 2476 de oameni, dintre care 48.51% - bărbaţi și 51.49% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului: 99.23% - moldoveni, 0.40% - ucraineni, 0.28% - ruşi, 0.04% - bulgari, 0.04% - alte etnii.

În satul Hiliuţi au fost înregistrate 984 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.5 persoane.

[în sus]Istoria localitații

Satul Hiliuți a fost menționat documentar în anul 1429. A aparţinut urmaşilor portarului de Suceava Luca Arbore. În documentul din 3 iulie 1575 satul apare cu denumirea Filiuţi. În documentele ulterioare (1585, 1587, 1664, 1746 etc.) satul este trecut cu denumirea de Hilăuţi sau Hiliuţi.

Pe parcursul secolelor moșia Hiliuţi s-a aflat în proprietatea marelui vornic Ion Prăjescu, a hatmanului Iordache Cantacuzino, curteanului Dumitru Ciolacu etc. În anul 1828 satul număra 28 de gospodării și o populație de 373 de locuitori.

În locul vechii biserici este construită şi sfinţită în 1842, o nouă biserică de lemn, cu hramul Arhanghelilor Mihail şi Gavriil. În prezent lăcaşul sfînt, deşi monument de arhitectură protejat de stat, este practic distrus.

[în sus]Monumente istorice

Biserica din lemn cu hramul “Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” a fost construită în 1842. Biserica face parte din categoria monumentelor de tip "casă ţărănească" fără cupolă, cu clopotniţă alăturată. Are pronaos şi naos de formă dreptunghiulară, de aceiaşi lăţime, iar absida altarului este pentagonală. La sud şi la nord sînt situate diaconiconul şi sacristia. Clopotniţa alipită pronaosului are două caturi. Toate trei compartimente au acoperiş unic, în două ape, care repetă configuraţia planului. Cu excepţia naosului, cu boltă semicirculară, celelalte încăperi au podul orizontal. Pe coamă, acoperişul are la extremităţi doi bulbi cu cruci. Pereţii bisericii sunt ridicaţi pe un fundament de piatră. În interior se află un iconostas ajurat în stil baroc.