Crezul moldovenilor
7 aprilie 2011- 41. Din păcate, unii dintre reprezentanţii acelor moldoveni, care se identifică drept români (mai ales în mediul intelectualităţii de creaţie şi cel al politicienilor) îşi promovează ideologia destul de agresiv. În acelaşi timp propaganda este bazată, în special, pe negarea şi discreditarea slavilor şi, mai ales, a ruşilor. Moldoveni, nu vă lăsaţi prinşi în această capcană. Naţiunea noastră străveche are două rădăcini etnice: pe de o parte , un popor extrem de viguros – geţii, iar pe de altă parte – sarmaţii vestici, din care mai tîrziu au descins slavii, dintre care o parte au fost asimilaţi de moldoveni. Moldovenii şi slavii au trăit împreună în prietenie şi înţelegere timp de milenii, îmbogăţindu-şi reciproс tradiţiile, cultura şi limbile. Ţineţi minte, că limba cancelariei Moldovei, de la fondarea statului în veacul al XIV-lea pînă în veacul al XVII-lea, a fost slavona şi primul abecedar al scrisului moldovenesc restabilit, la fel, a fost slavon.
- 42. Negarea rolului componentei slavone a poporului nostru, tendinţa de a lipsi moldovenii de posibilitatea de a cunoaşte limba rusă – este o cale periculoasă, o cale spre degradare, prostire şi mancurtizare a poporului moldovenesc. Aceasta este calea, care duce la dispariţia moldovenilor, la unificarea conştiinţei moldovenilor într-o pseudocultură de masă , la pierderea identităţii noastre.
- 43. Trebuie să fim prieteni cu românii – un popor frăţesc, cel mai apropiat nouă din punct de vedere etnic, dar trebuie să fim prieteni şi cu popoarele slave, în primul rînd - cu rușiii şi ucrainenii, subliniindu-ne identitatea.
- 44. Români din România, va veni timpul, cînd majoritatea dintre voi va conştientiza adevărata voastră origine şi apartenenţa la un popor mai vechi, decît Roma. Românismul şi-a jucat rolul său în istoria şi consolidarea naţiunii. La o etapă anumită acest rol a fost pozitiv. Pentru dezvoltarea ulterioară a etniei este necesar să ne redobîndim istoria veridică. Cunoaşterea istoriei veridice, a numelui etnic, justificat din punct de vedere istoric şi cultural, permite poporului păstrarea continuităţii şi succesiunii dezvoltării sale, îi clarifică particularităţile, permite păstrarea simbolurilor şi tradiţiilor străvechi, amintirea strămoşilor şi eroilor adevăraţi ai naţiunii. Istoria veritabilă explică izvoarele limbii, culturii şi ale obiceiurilor etniei, formează un fundament puternic, iar bazîndu-se pe ele, naţiunea se poate dezvolta durabil. Cu cît mai adînc sînt studiate rădăcinile naţiunii şi istoria ei, cu atît este mai înţeles prezentul şi mai clar viitorul.
- 45. Moldoveni, ţineţi minte, în ţara noastră locuiesс oameni de alte naţionalităţi, care nu s-au declarat moldoveni etnici. Ca reprezentanţi ai naţiunii titulare, creaţi-le acestor oameni condiţii confortabile de viaţă, bazate pe identitatea lor naţională (după limbă şi cultură), fără să-i discriminaţi.
- 46. Calitatea etniei depinde de omenia revelată în ea. Iubiţi şi stimaţi reprezentanţii altor naţionalităţi – toţi sîntem copiii lui Dumnezeu, şi toţi sîntem egali. În acelaşi timp, moldovanul trebuie să cunoască diferenţele de alte grupuri etnice şi să conştientizeze misiunea naţiunii sale – uneia dintre moştenitoarele directe ale străvechiului popor indo-european.
- 47. Misiunea moldovanului este de a uni, într-un singur popor, calităţile cele mai bune, experienţa şi a realizările civilizaţiei occidentale (romano-anglo-saxone) materiale şi a celei cosmogonice spirituale orientale (slave-indo-iraniene). Misiunea noastră este de a semăna în lume mărinimia, dragostea, înţelepciunea, ospitalitatea, de a crea în ţara noastră un paradis ecologic, de a restitui omenirii spiritualitatea şi mediul, lăsate de Dumnezeu.
- 48. Un corp curat, un mediu curat, gînduri curate, un suflet curat – iată idealurile, pe care le promovează moldovenii.
- 49. Nu negaţi nimic. Sarcina noastră este de a lua tot ce este mai bun şi din Occident, şi din Orient. Este important pentru noi să soluţionăm problemele materiale ale poporului, dar nu acceptăm ca noi, purtătorii unei culturi străvechi, să devenim o gloată inertă, aflată permanent în căutarea unei bucăţi de pîine, a priveliştilor şi a banilor.
- 50. Concepţiile „Numai o dată trăim” şi „După noi – măcar potopul”, la prima vedere sînt destul de atrăgătoare, dar de fapt, duc spre moartea individului concret, reduc durata vieţii lui, îl lipsesc de senzaţia de fericire, îi blochează posibilităţile pozitive ale vieţii de apoi.
- 51. Noi sîntem creştini, fiindcă poveţele lui Hristos, date poporului său, erau cunoscute de strămoşii noştri multe milenii în urmă. Ei le respectau întotdeauna, de ele se cuvine să ne conducem şi noi.
- 52. Moldoveni, nu uitaţi, interesele de lungă durată ale unui popor ţin de posibilitatea de a participa la realizarea Zămislirii Creatorului.
- 53. Adevărata fericire a Omului este de a înţelege Zămislirea Creatorului şi a contribui, pe parcursul vieţii, la realizarea acestei Zămisliri. Fiecare ajunge la înţelegerea Zămislirii pe căi diferite, dar persoana, care a priceput-o, involuntar, se străduie să-şi coreleze acţiunile cu Dumnezeu, creîndu-şi o viaţă fericită în prezent şi pentru viitor.
- 54. Se discută mult pe marginea Zămislirii, această chestiune nu este pe deplin studiată de omenire. În acelaşi timp, este simplu să înţelegem, ce anume nu făcea parte din planurile Creatorului. Evident, omenirea nu este creată pentru: a polua cu pesticide şi murdării rîurile şi bazinele de apă; a polua aerul, atmosfera pămîntului şi spaţiul cosmic; a tăia pădurile, fără ca ele să fie restabilite; a nimici oameni; a fi haini, nemulţumiţi şi agresivi, generatori de energie negativă; a ne alimenta cu hrană artificială, plină de suplimente alimentare nocive; a se deda homosexualismului; a-şi consacra viaţa numai îmbogăţirii personale şi distracţiilor.
- 55. Numai corectînd greşelile comise faţă de pămînt şi natură, lichidînd mizeria şi sărăcia, revenind la izvoarele proprii, plini de optimism şi energie pozitivă, vom reuşi să fim o naţiune viguroasă şi fericită.