(Mai—octombrie 1913)

Expoziţia (vâstavka) din Kiev, care a avut loc în vara aceasta, prin bogăţia lucrurilor scoase la vedere a înfăţişat o privelişte măreaţă. După planul, ce s-a avut în vedere la început, ea a fost să fie numai o expoziţie a ţărilor de miază-zi a Rusiei, dar mai pe urmă acest plan a fost lărgit, şi expoziţia a primit numirea de „Expoziţia fabricilor, gospodăriei săteşti, negustoriei, ştiinţei şi meşteşugurilor din toată Rusia“.

Expoziţia din Kiev a prins o bucată de loc destul de însemnată: toată toloacă numită Troiţkaia în partea târgului, ce poartă numele de Bessarabka (de la numirea ţării noastre — Basarabia) şi, pe lângă asta, costişele dealurilor megieşe.

Aici au fost 31 de pavilioane (locaşuri pentru lucrurile scoase la privire) de ale comitetului expoziţiei şi 132 de pavilioane ale fabricilor şi caselor de negustorie din toată Rusia. Vederea de dinafară a expoziţiei a fost foarte frumoasă. De la poarta cea mare de intrat se începe o toloacă lungă, împodobită cu fel de fel de florării, verdeaţă, chipuri de marmură şi izvoare de apă bătătoare în sus. De amândouă părţile toloacei erau pavilioanele expoziţiei, împodobite cu nişte coloane (stâlpi) măreţe. În partea din fundul expoziţiei o scară mare de piatră cu 120 trepte duce în vârful dealului, unde să înalţă măreţul pavilion al Zemstvei, zidit întrun chip vechi grecesc.

Toată clădirea era împodobită pe din afară c-un rând de luminiţe electrice, şi seara, când se aprindeau aceste luminiţe, te fermeca frumuseţea. Tot aşa şi celelalte pavilioane.

Expoziţia a avut o mulţime de despărţituri, dintre care cele mai însemnate după bogăţia lucrurilor, ce se afla în ele, sunt: despă rţitura maşinilor şi uneltelor de gospodărie sătească, despărţitura negustoriei, despărţitura ştiinţei şi a meşteşugurilor şi altele. Despărţitura maşinilor la expoziţie a prins un loc foarte însemnat: ea se afla într-un rând întreg de pavilioane.

Aici au fost aşezate maşinile uriaşe de ale fabricilor lui Berman, Şvede şi de ale altora, o mulţime de motoare de tot felul, automobiluri, locomobiluri, maşini de stins pojarul şi multe altele. Dar deosebit de multe au fost maşinile şi uneltele de gospodărie sătească: treierători şi secerători uriaşe, semănători de cele ce seamănă în rânduri, fel de fel de pluguri, teascuri pentru poamă şi multe altele.

Şcoala de tipar din Kiev a pus la privirea tuturor maşini electrice de tipărit, făcute cu mare iscusinţă. Dintre dânsele cea mai vrednică de luare-aminte era maşina de cules buchii pentru tipărit. După maşinile şi meşteşugurile tiparului într-o clădire, acoperită cu sticlă, venea despărţitura negustoriei. Aici o mulţime de pavilioane, iarăşi foarte frumoase, unde nu numai că se vindeau felurite meşteşuguri, dar se arăta şi pregătirea lor împreună cu toate noutăţile fabricării. Aşa fiind, despărţitura asta era totdeauna plină de lume, ce năvălea într-însa cu sutele.

Aici s-au putut vedea multe de toate. Zemstva din Veatka îţi arăta o mulţime de lucruri folositoare pentru şcoala sătească, ieşite din meşteşugăria ei: culegeri ajutătoare la învăţătură, meşteşuguri de ştiinţă şi fel de fel de zugrăveli. Tot în despărţitura asta să găseau fel de fel de păsări şi fiare umplute cu paie şi făcute după chipul celor vii. Mai încolo — felurite lucruri ce-ţi furau privirea: zugrăviri minunate, cutii făcute cu mare iscusinţă, războaie... Mai departe — flori, pietre scumpe din munţii Uralului, instrumente doftoreşti. În pavilionul războaielor persiene, pe lângă războaie, erau puse vechile frumoase ţesături şi horboţele din Bruxelles (Belgia), care se preţuiesc cu zeci de mii de ruble. Din războaie ce-l mai frumos era războiul turcesc din curtea fostului sultan Abdul Gamid, ce face 18000 de ruble. Mai erau şi alte covoare foarte frumoase, din care unele trăgeau la 9 puduri şi făceau câte 7000 de ruble. După despărţitura războaielor veneau pavilioanele sticlăriei, tutunului, oţelului, cărbunelui de pământ şi altele.

Afară de aceste clădiri, frumoase la vedere, tot aici expoziţia a avut multe aşezăminte folositoare: iazuri cu peşte, unde se arăta cum să se înmulţească peştele; pădurării, unde se puteau primi felurite lămuriri asupra pădurăritului, despărţituri de albinărit, mătăsărit şi multe altele.

În cele de pe urmă despărţituri era înfăţişată şi Basarabia noastră: albinăritul din ţinutul Hotinului prin ştiubeie, hoştină de tot felul, ceară şi aşa mai departe,— şi mătăsăritul din ţinutul Izmailului; au fost câteva prosoape şi războaie frumoase moldoveneş ti pe lângă ţesăturile bulgăreşti. Dar îndeobşte Basarabia a fost înfăţişată puţin.

Cel mai mare pavilion la expoziţie a fost pavilionul Zemstvei. Aici să găseau o mulţime de lucruri făcute cu mâna. La intrare fel de fel de coşoalce, panere şi paneraşe, ieşite din meşteşugăria Zemstvei. Apoi o mulţime de mărunţişuri de lemn şi de oţel, jucării, ţesături şi altele. Toate aceste erau aduse nu numai din Kiev şi din gubernia lui, ci şi din multe alte locuri ale Rusiei. Galeria din dreapta a pavilionului Zemstvei era prinsă numai de avuţia Zemstvei din Kiev, ce ne înfăţişa toate părţile lucrului Zemstvei: învăţătura norodului, medicina, gospodăria sătească, meşteşugurile, lucrul stingerii pojarului şi altele. Gospodăria sătească în toate părţile ei era înfăţişată aici deosebit de bine. Grădinăritul, plugăria, albinăritul, mătăsăritul au fost arătate în toate amănuntele lor. Aici erau culegeri de jivini stricătoare ale grădinilor, apoi toate boalele lor, precum şi chipurile de lecuit.

În despărţitura învăţământului câteva chipuri de şcoli de ale Zemstvei, o bibliotecă (adunare de cărţi) mică de şcoală şi altele. Pe lângă toate lucrurile de folos, ce le-a pus expoziţia la vederea fiecăruia, ea a avut încă de grijă, ca după o umblare îndelungată oaspelui expoziţiei să nu-i fie urât. Pentru atingerea ţintei acesteia (adecă pentru înveselirea musafirilor) expoziţia a avut o despărţitură anumită, ce se numea „Orăşelul de înveseliri al expoziţiei“. Aici se afla un teatru, o menajerie cu fel de fel de fiare şi păsări rare şi nevăzute, adunate din cele mai depărtate părţi ale lumii. În apropiere se afla un pavilion numit „casa de haz“, îndată ce intrai într-o odăiţă şi te puneai într-un scrânciob, toată casa prin lucrarea unei maşini anumite începea a se învârti, aşa că şezând în scrânciob ţi se părea că te învârteşti singur împreună cu odaia.

Altă înveselire aflătoare la expoziţie să numea „roata hazului“. Roata asta nu-i altceva decât mijlocul unei odăi rotunde, ce iarăşi se învârteşte.

Doritorii se aşezau pe „roată“, ea începea a se învârti şi prin puterea mişcării toţi cei ce şedeau erau împinşi şi aruncaţi în toate părţile, ceea ce făcea mare haz şi veselie.

Expoziţia de dimineaţă pân’ seara era bâcsită de o mulţime de lume, ce năvălea la porţile ei, doritoare de a privi lucrurile ei frumoase şi folositoare. Printre lumea aceasta au fost şi mulţi basarabeni.