Despre cultivarea limbii române literare
Al doile an să apropie de a sa închiere de când, cu învoirea înaltului guvern, urmează publicaţia Albinei româneşti după statornicul său plan de a face nu numai interesantă, ce şi folositoare cetirea găzetei, carea se poate zice a fi metodul practic al culturei naţionale.
Greutăţile înfăţoşate în plinirea unui asemine scopos se lămuresc de sine, dacă se ia aminte că limba românească, în a sa pruncie şi sărăcie, este întrebuinţată a fi astăzi organul politicei, a ştiinţelor şi a literaturei, ce în limbele streine numai după ostineala a mii de învăţaţi în cursul multor veacuri au răsărit! Pre lângă aceste, spre a înlesni înţelegerea gazetei, redacţia este nevoită a o însoţi cu descrieri lămuritoare, şi încă pentru întocma şi adevărata rostire, după regulile filologhiei a urzit trebuincioase cuvinte tehnice, a se feri de acele varvare, ce nu s-au înromânit, şi a le întroloca cu cuvinte chiar româneşti aflătoare în vechile manoscrisuri şi cărţi tipărite în Moldova, ce le-au păstrat de uitare, cătră carea osândite au fost de atâte împregiurări împrotivitoare la orice fericire a patriei. Întru acesta redacţia încă s-au povăţ uit de o nouă pildă, ce lumei au înfăţoşat limba grecească, carea, după asemine planuri lucrată, au cuprins astăzi un post însămnat în şirul limbelor cultivite, făcându-să vrednică de fiinţa politică a naţiei sale.
Întemeietă pe aceste cuvinte aducătoare unui asemene fericit spori, redacţia va urma planului său, cerând întru aceasta agiutoriul binevoitorilor români filologhi, carii în luminata lor dorinţă vor împărtăşi redacţiei sfaturile şi ideile ţântitoare cătră cultura unei limbi interesante, atât pentru începutul de unde derază cât şi pentru împoporarea a mai mult de cinci milioane oameni carii o vorbesc. Dorind apoi a împărtăşi străinilor interesante novitale din Moldova sau a ţărilor învecinate, precum şi îmbunătăţitoarele administrative măsuri după noua legiuire a ţărei, redacţia nu va pregeta a publica aceste împreună şi în limba franţeză.