Reluam subiectul si încercam sa mai găsim răspunsul la întrebarea: DE CE NU SUNTEM ROMÂNI? DE CE NU PUTEM SA FIM ROMANI? DE CE NU DORIM SA FIM ROMÂNI? DE CE NU TREBUIE SA FIM ROMÂNI? CINE SUNTEM NOI SI CINE SUNT ROMÂNII? CINE AM FOST NOI SI CINE AU FOST ROMÂNII?

In comportamentul mentalitate unei persoane sunt o mulţime de factori care influenţează si repetând-se la un grup, la o comunitate - firul ne duce in adâncul veacurilor si descoperim motive aproape ca de la facerea lumii care ne dictează o albie  pe care intuitiv o urmam conform memoriei genetice, determinate de anumite conflicte, evenimente, scopuri si idealuri din trecut.

"Marşul" ONG-urile  din România ale aşa-zisei platforme civice "Acţiunea 2012", neînregistrate la Ministerul Justiţiei al R. Moldova, care a avut loc duminica trecuta, 16.09. 2012, pe teritoriul SUVERAN al R. Moldova naşte o sumedenie de întrebări, la care nu putem răspunde, daca nu recapitulam măcar fugitiv unele fapte, evenimente istorice anterioare.

Se creează impresia ca trăim in doua lumi paralele. Lumea reala este cea ca in 2012 - vor romanii din România sau nu vor, le place sau nu le place, dar pe  harta politica a Europei ce trăieşte după înţelegerile, principiile si normele de  drept internaţional stabilite după înfrângerea fascismului in cel de-al doilea război mondial nu exista BASARABIA, nu exista România regala, orice acorduri, tratate, convenţii, pacte, inclusiv si pactul Ribbentrop-Moldotov etc. nu au valoare juridica, nu pot fi aduse ca argument in favoarea unui sau altui "drept", toate au fost anulate, nu au acţiune in prezent, nu pot fi nici confirmate, nici anulate, ele sunt moarte, sunt numai memorie, istorie, material ce poate fi discutat de istorici, dar nu pot fi invocate in acţiunile, declaraţiile lor de politicienii de azi, întrucât asta ar însemna REVIZUIREA REZULTATELOR CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL in care a fost învins FASCISMUL si s-au pus baze noi in relaţiile intre state, pe care se sprijină PACEA si DEMOCRAŢIA, STANDARDELE civilizaţiei europene contemporane. Evident ca exista persoane, grupuri, comunităţi sau chiar state care mocnesc nemulţămire fata de situaţia lor de azi si ar dori, contrar prevederilor legislaţiei internaţionale actuale, sa-si revendice careva drepturi avute anterior pana la finele celui de-al doilea război mondial si pe care nu le au acum. Aceste revendicări revanşarde isca dispute si chiar conflicte, inclusiv si in relaţiile intre statele mai noi apărute cum e R. Moldova, Ucraina si România. 

Formal România a recunoscut Independenta Naţionala a R. Moldova (si toate componentele ce presupun NAŢIUNEA R. MOLDOVA si o fac INDEPENDENTA) si Suveranitatea ei Statala. Contextul internaţional o obliga sa respecte aceasta Independenta a Naţiunii R. Moldova, dar de facto România nu doreşte s-o respecte si nu o respecta, o sfidează, o subminează prin intenţiile, propunerile, acţiunile sale "UNIONISTE", trecând la acţiuni, la "marşuri" propagandistice in scopul "unirii" si "unificării" chiar deja pe teritoriul SUVERAN al R. Moldova, cu permisiunea tacita a autorităţilor R. Moldova si contrar Constituţiei, legislaţiei si contrar voinţei majorităţii populaţiei R. Moldova. "Unioniştii" veniţi "oaspeţi nepoftiţi" declara ca ei au venit sa ceara "unirea", de parca "unirea" ar fi ceva material, financiar, ce se poate cerşi aşa cum fac cerşetorii de "profesie" in tarile occidentale. Independenta Naţionala, Suveranitatea Statala - Sfânta LIBERTATE - nu poate fi ceruta, cerşita, cumpărata, vânduta, schimbata, înlocuită etc. Ea nu are preţ, e de nepreţuit. Tonul cu care se cere nu este unul pătruns de dragoste frăţeasca dezinteresata, de înalte sentimente UMANE, de fiorul si atmosfera "podurilor de flori" - e un ton îndârjit, ferm, ameninţător, poruncitor, contrar unor sentimente premergătoare unui mariaj, casnicii, uniri intre doua părţi, entităţi pe principii BENEVOLE, LIBERE, RECIPROC AVANTAJOASE, pline de DRAGOSTE si RESPECT. Cum sa reacţioneze gazdele - locuitorii oraşelor in care exista consulate ale României (Cahul, Bălti, Chişinău) si care au fost la curent cu marşurile concetăţenilor din "Acţiunea 2012" a României, daca "oaspeţii" dintr-un alt stat scandau "Noi suntem acasă!", dându-le de înţeles minorităţilor ruşilor, ucrainenilor etc. ("ocupanţilor") ca ei in R. Moldova nu  ar fi la ei acasă, iar pe forumuri in comentarii romanii îşi demonstrează si acum direct dispreţul si ura fata de aceste minorităţi, facându-se aluzia ca locul lor e in ţările de origine.

Nu poţi sa nu te  întrebi: ce sunt cu aceste "răbufniri" ale romanilor prin aceste "marşuri", ce vor sa obţină, pe ce argumente se bazează aceste "demersuri", ce demonstrează ei la aceste "defilări", ce ar vrea sa înţeleagă din ele diplomaţii străini invitaţi, mass-media, comunitatea internaţională? Voinţa de "unire"? - "Unirea" ca o căsătorie presupune mai multe componente si numaidecât DRAGOSTE RECIPROCA, dar marşurile nu conţin nici urma de "dragoste", "frăţie", nici măcar elementarul BUN-SIMT, nemaivorbind de RESPECT reciproc, interese RECIPROC AVANTAJOASE. Ar fi mai mult un DICTAT in favoarea unei părţi si in defavoarea celeilalte părţi, o IMPUNERE la "UNIREA" ce convine unei părţi, o cerinţă de CAPITULARE a părţii mai slabe si in pierdere, de SUPUNERE, de  acceptare a VASALITĂŢII, o VIOLARE a DREPTURILOR si a LIBERTĂŢII, o AGRESIUNE, o OCUPAŢIE... Si apoi propunerea de mariaj se face o data, nu in fiece luna, zi si răspunsul se da tot o singura data, in caz contrar acţiunile "mirelui" sunt apreciate de legislaţie drept HĂRŢUIALA, pentru care exista sancţiuni.

"Cele 6 "marşuri"  ale "Acţiunii 2012" ale ONG-urilor României pe  teritoriul R. Moldova ridica o sumedenie de întrebări, inclusiv legate de modul fraudulos prin care lor ca „organizatori" le-au fost eliberate de autorităţile locale si centrale "autorizaţiile" pentru organizarea acestor "marşuri" cu obiective neîndoielnic anti-statul R. Moldova, anti-independenta Naţionala, anti-constituţie etc. Participanţii la "marşuri" au mărturisit sincer si direct: "AM VENIT SA CEREM BASARABIA NOASTRĂ". România si la 2012 nu se împăca cu graniţele trasate după cel de-al doilea război mondial si prin aceste „marşuri” da de ştire atât cetăţenilor R. Moldova, cat si comunităţii internaţionale ca România isi revendica DREPTURI, pretenţii TERITORIALE asupra Basarabiei, fapt denotat si de oficialii României, care prin acţiunile si declaraţiile lor nu recunosc hotarul intre România si R. Moldova, n-au semnat un tratat de baza intre cele doua tari si  numai la intervenţia UE au semnat un tratat "tehnic" legat de frontiere la nivel de ministru de externe al României si prim-ministru R. Moldova, dar nu la nivel de preşedinţi ai celor doua state. 

Care-i mesajul acestor"acţiuni","marşuri", "demersuri" si pe cat de COMPATIBIL este el cu situaţia, postura României de tara membra a UE si cea a R. Moldova, ca tara subiect al Politicii de Vecinătate a UE, tara a Parteneriatului Estic, care in 2013 urmează sa se integreze, sa se apropie de UE prin semnarea Tratatul de Asociere la UE in afara hotarelor UE (a nu se confunda cu Tratatul de ADERARE ca tara membra a UE in interiorul hotarelor UE, cum e  România) ?

In sfârşit, CE, UE, SUA, Franţa, Germania, Olanda si alte tari au descoperit ca ROMÂNIA NU RESPECTĂ STANDARDELE EUROPENE. Ele nu s-au respectat nici in trecut pana ala încercarea USL de preluare "rapida" a puterii in stat si de demitere a preşedintelui tarii, preşedintelui senatului si cel al camerei deputaţilor etc. România NU RESPECTĂ nici acum STANDARDELE EUROPENE in relaţiile sale cu R. MOLDOVA, normele si principiile POLITICII UE fata de R. Moldova. Si  cele 6 "marşurile" "unioniste" ale României pe teritoriul SUVERAN al R. Moldova sunt cea mai elocventa dovada a SFIDĂRII de către România a INDEPENDENTEI NAŢIONALE a R. Moldova si a STANDARDELOR EUROPENE in vigoare. La ele se alătura declaraţiile preşedintelui ţării si cele ale miniştrilor de externe - Marga si Corlăţean, opiniile ce se vehiculează in presa di mass-media din România, opiniile romanilor de rând pe forumuri. Succint ele s-ar reduce la câteva postulate.

Se neaga DREPTUL persoanei, grupului, comunităţii, minorităţii sau naţiunii de a-si ALEGE  singur, independent, neinfluenţat (de "marşuri") si de opiniile unor pretinşi "experţi" (savanţi, politicieni, analişti, lideri de opinii etc.), LIBER, DEMOCRATIC  un NUME PROPRIU pentru LIMBA, IDENTITATEA, ETNIA, NAŢIUNEA sa, dreptul la AUTOIDENTIFICARE IDENTITARĂ. Românii si România promovează o politica de NEGARE a existentei limbii MOLDOVENEŞTI regionale in Ucraina si a LIMBII de STAT constituţionale in R. Moldova, a dreptului la existenta si întreprinde demersuri la organismele internaţionale in care se cere NERECUNOAŞTEREA limbii cu statut OFICIAL in R. Moldova si Ucraina. In rezultat limba moldoveneasca a fost scoasa din clasificatorul internaţional ISO al bibliotecilor din SUA si din lume, a fost sistata completarea cu noi articole in limba moldoveneasca in cadrul Wikipediei, se fac acum campanii de colectare a semnăturilor pentru scoaterea limbii moldoveneşti din GOOGLE etc. E o atitudine direct NEPRIETENOASĂ, DUŞMĂNOASA, de  EXCLUDERE a unui component important al Independentei Naţionale Moldave a R. Moldova, pe care pe de o parte România s-a obligat sa o respecte, iar pe de alta o ataca direct, se amesteca, căuta sa o substituie in mod părtinitor, calculat, premeditat in favoarea interesului sau naţionala de EXTINDERE la Est de Prut, de REOCUPARE identitara, naţionala, educaţionala, mediatica, informaţională etc. pana la aşa - zisa "unire", "UNIFICARE" lingvistică, conceptual-istorica, identitară, naţională, politică si TERITORIALĂ si LICHIDARE a Statului R. Moldova in favoarea "unirii",comasării in "proiectul" "România Mare". 

Tara UE România uita de STANDARDE EUROPENE, de obligaţia de a RESPECTA alte limbi, culturi, identităţi, etnii, minorităţi, popoare, naţiuni, state, de a renunţa la acţiuni de COTROPIRE si DISTRUGERE a altor limbi, culturi, identităţi, de OCROTIRE  a DIVERSITĂŢII LINGVISTICE  si CULTURALE, de ne-asimilare si ne-uniformizare, de păstrare a BOGĂŢIEI CULTURALE SI LINGVISTICE, de respectarea a drepturilor minorităţilor, comunităţilor, grupurilor si persoanelor, de ne-discriminare, ne-defăimare, ne-lipsire de drepturi la existenta a nici unei limbi, culturi, identităţi, minorităţi, popoare, rase - din orice motiv, inclusiv si din cel legat de numele de limba, identitate, etnie, popor, naţiune, tara. In lipsa STATUTULUI  de DREPT pana si primele persoane ale României isi permit in repetate ori in publica sa nege dreptul cetăţenilor R. Moldova de a se numi MOLDOVENI (si nu romani), de etnie MOLDOVENEASCA (nu romana), ai naţiunii MOLDAVE (si nu a celei  romane), vorbitori a unei limbi cu o istorie neîntreruptă de 653 de ani identica cu limba valaha a Tarii Romaneşti si foarte apropiata de limba literara oficiala a României de azi ( cu o vechime oficiala a numelui de la 1880) , dar care continua neîntrerupt de sase secole si jumătate la Est de Prut sa fie numita si sa existe cu numele ei sfânt de LIMBA MOLDOVENEASCA. Faptul ca numărul de cetăţeni care considera ca vorbesc limba romana este mai mare decât cel care se autoidentifica ca vorbitori de limba moldoveneasca - nu-i da drepturi mai mari, căci in lumea democratica de azi persoana, grupul, comunitatea, MINORITATEA ARE DREPTURI GARANTATE IN FATA MAJORITĂŢII de către standardele europene sie de datoria României sa respecte dreptul minorităţii, sa înceteze acţiunile subversive, distructive, de defăimare si asimilare fata de toate limbile NEROMÂNEŞTI, ci EST-ROMANICE din Balcani si Estul Europei, inclusiv fata de limbile, ciuturile si identităţile naţionale ale MOLDOVENILOR din R. Moldova si Ucraina, precum si a aromânilor, vlahilor, istroromânilor, menglenoromanilor etc. La moment România pretinde ca are "romani de pretutindeni" in toate tarile balcanice si R. Moldova si Ucraina, deşi oficial, conform Cartei limbilor regionale si minoritare in Europa - limba romana are perspectiva de a fi oficializata ca limba regionala numai in Voevodina Serbiei si in Transcarpatia si regiunea Cernăuţi a Ucrainei. Se fac încercări disperate prin trafic de influenta, corupere si amestec direct in afacerile interne ale R. Moldova pentru a schimba sau a omite pe viitor art. 13 din Constituţia R. Moldova, ce stabileşte limba moldoveneasca ca limba de stat si in acest fel România a avea mai multe argumente in fata organismelor europene si internaţionale pentru INTERZICEREA LIMBII MOLDOVENEŞTI. E un lucru curios si straniu pentru un stat al UE, care denota cat e de mare URA ce ne-o poarta romanii pentru faptul ca avem statul cu numele ce aminteşte de Tara Moldovei si ca ne numim MOLDOVENI si nu capitulam in fata dictatului lor de a deveni toţi cu un nume de la centru, de la Bucureşti - toţi "romani", vorbitori de "limba romana" pe "pământ romanesc", ce se cere "unit" la "patria-mama" - România. De unde aceasta INTOLERANTA fata de MOLDOVA/ MOLDOVENI/ MOLDOVENESC? Unii încearcă sa-si explice NIHILISMUL si DISCRIMINAREA întocmai prin aceleaşi argumentele folosite ca motiv de discriminarea faţă de basarabeni de dictaturile regala, legionara si fascista din România din 1918-1944, prin care se faci abstracţie de tradiţiile identitare ale Tarii Moldova si după ocupaţia Imperiului Rus al Moldovei de Est in 1812 - moldovenilor de Est le era negat dreptul de a se numi "moldoveni", numele identitar fiind înlocuit cu cel impropriu, preluat de la ruşi - cela  de "basarabeni", care ii lipsea de legătura cu tara Moldovei de Est, de identitatea moldoveneasca. Ca basarabeni romanii fascişti ii considerau drept "corcituri" cu slavii, adică nu erau romani „curaţi”, naţie „superioara” de la Roma si nu puteau pretinde la drepturi egale cu romanii regăţeni,erau cetăţeni de categoria a patra, a cinchea in statul roman, cărora nu li se putea încredinţa promisa in "Actul Unirii" autonomie" a Republicii Democratice Moldoveneşti, alegerile locale, posturi in administraţia locala. Cel mai "convingător" motiv ce "justifica", chipurile, DISCRIMINARE ar fi cică contaminarea moldovenilor de Est cu "bolşevismul" si "comunismul"  evreilor si ruşilor din Rusia si respectiv URSS. Romanilor li s-a inoculat ideea fascista ca ei ar fi superiori altor naţiuni si limbi (inclusiv si fata de slavi si moldoveni si fata de limbile lor) si in lupta cu ruşii, bolşevismul, comunismul si purtătorii acestei ideologii din fostul imperiu Rus si cel sovietic lor li se permite orice discriminare, inclusiv si operaţii militare de "curăţire", "eliberare", nimicire fizică, fapt cea adus la nimicirea in masa a evreilor din Basarabia si Transnistria de către armata si administraţia română. Au trecut 7 decenii, romanii au devenit cetăţeni comunitari, dar ei continua sa creadă ca tot ce e legat de ruşi, de sovietici, de 'bolşevism", "comunism" este ceva inferior si ei au dreptul moral de a respinge limba moldoveneasca, poporul moldovenesc, etnia si naţiunea moldoveneasca ca fiind, cică, "produse" specifice ale "bolşevismului" si "comunismului" lui Stalin si odată cu interzicerea, lichidarea moştenirii comuniste - sa fie lichidate si ele. Etichetare cu nume de "bolşevic", "comunist", rus","sovietic" in scopuri de defăimare, de lipsire de drepturi, de discriminare e un procedeu de baza in modul de gândire si comportamentul "unioniştilor", precum si a unor partid ce doresc "avantaje" electorale in concurenta lor cu PCRM.

Motivele discriminării a tot ce tine de MOLDOVA/MOLDOVENI/MOLDOVENESC numai FORMAL sunt legate de condamnarea regimului comunist si de folosirea limbii moldoveneşti in URSS in Ucraina, mai exact in autonomia creata in 1924 - Republica Autonoma Sovietica Socialista Moldoveneasca. In realitate Bucureştiul si elita sa ex-valaha, româneasca are asentimente fata de moldoveni, identitatea si limba lor, statul lor timp timp de 653 de ani, de la apariţia Tarii Moldovei - principalul concurent, rival al Valahiei (Tarii Romaneşti) in lupta pentru formarea unui stat unic centralizat. Pana la 1812 şansele de a constitui elementul principal al unui viitor stat comun le-a avut Tara Moldovei. La 1812 Valahia s-a folosit de sprijinul Rusiei ca sa depăşească Moldova politic si teritorial, punând umărul prin Manuc-bei la pierderea a jumătatea din teritoriul a Moldovei de Est (Basarabia) in folosul Rusiei. Valahia n-a pierdut nimic, din contra si-a consolidat poziţiile in regiune si a continua sa conlucreze cu Imperiul ţarist in toate războaiele balcanice, obţinând sprijin in reformarea armatei si statului, in obţinerea unei "uniri" cu Moldova net in favoarea sa si in obţinerea independentei de stat. Cei care azi ne învinuiesc si blamează legăturile R. Moldova cu Rusia si cu ruşii - la rândul lor le-au folosit din plin pentru a ieşi învingători in lupta de rivalitate cu Tara Moldovei. Ei mai bine decât alţii înţeleg cat de puternica ar deveni R. Moldova având sprijinul Rusiei.

"Marşurile" "unioniste", de lichidare a R. Moldova si de "unire", anexare la România sunt prilejuite chipurile de cei 200 de ani de la anexarea Basarabiei i 1812 la Rusia. Se toarnă zoi asupra "ocupanţilor" ruşi, se incinta la ura fata de "ruşi", se varsă la Bucureşti lacrimi pentru suferinţele basarabenilor din cauza ruşilor, dar toate aceste nu sunt decât "lacrimi de crocodil". Daca nu erau războaiele turcice si imensa susţinere din partea Rusiei si altor tari (inclusiv cu una din cele mai democratice constituţii - Regulamentul Organic, care nu s-a reuşit sa fie introdusa si in Rusia) Valahia , care nu ieşise la momentul unirii din relaţiile de iobăgie la  sate, cu o cultura, literatura si ştiinţa net inferioara Tarii Moldovei,  nu ar fi putut sa ajungă ea in fruntea noului stat - România si sa-i pună pe moldovenii majoritari in situaţie de vasali valahilor (romanilor). In aproape un veac si jumătate statul România a fost si este condus NEDEMOCRATIC de elita minoritara ex-valaha, care si-a adjudecat toate privilegiile fata de majoritarii "moldoveni", fata de "transilvăneni", "bănăţeni", "dobrogeni", de mai bine de un deceniu moldovenii nefiind reprezentaţi nici pe departe  proporţional in guvern, in administraţia centrala, toate fondurile si investiţiile făcându-se cu precădere in câteva judeţe ce reprezintă elita de pe Dâmboviţa, judeţele Moldovei fiind cele  mai discriminate. Precum s-a uitat de capitala Moldo-Valahiei la Focşani, de "capitala culturala" la Iaşi, de drept la autonomie si guvern local in Basarabia si Transilvania, de limba moldovalaha, moldoromâna, de numele de moldovalah, moldoroman, tot aşa s-a făcut totul din partea elitei de la Bucureşti ca moldovenii de la Vest de Prut sa uite de numele de moldoveni, de limba moldoveneasca, de mândria de a fi moldovan, de cultura, literatura si istoria Moldovei, de identitatea moldoveneasca - nu cumva sa se trezească conştiinţa naţională a moldovenilor si sa ceara socoteala Bucureştiului pentru toate "monstruozităţile" si trădările din timpul "unirii" si după unire, de lipsa de drepturi si  asuprirea "frăţeasca" din partea Bucureştiului cu toate organele de  represiune ale statului pana si in zilele noastre, după 1989 (cazul cu "partidul moldovenilor", "asociaţia moldovenilor" etc.) in cel mai NEDEMOCRATIC mod. Teama elitei d la Bucureşti e atât de mare de o eventuala unire intre Moldova de Vest si cea de Est, încât de urgenta in stil stalinist s-au amestecat hotarele Moldovei Istorice, rupând un judeţ (Vrancea) in favoarea unei regiuni cu Brăila a Munteniei si Galaţi in favoarea unei regiuni cu Tulcea si Constanta a Dobrogei, restul judeţelor Moldovei au fost împărţite in alte doua regiuni - de Nord si Nord-Est. Politica antidemocratica Bucureştiului de SUPRIMARE, NEGARE a tot ce tine de MOLDOVA/MOLDOVENI/MOLDOVENESC a fost promovată cu intoleranţă, ferocitate de toate dictaturile ce s-au perindat pana in 1989 in România - regala, fascista si naţional-comunista si nu este abandonata nici acum după aderarea României la UE, din contra cele mai DISCRIMINATORII METODE SI STEREOTIPURI  ale dictaturilor de trista amintire sunt PROMOVATE CU O INSISTENTA MAI MARE ANUME IN R. MOLDOVA, dovadă sunt miile de opinii extremiste, profasciste, de negare totală a tot ce este moldovenesc si neromânesc in R. Moldova care au inundat majoritatea forumurilor din R. Moldova. România educa din liceenii si studenţii moldoveni viitoare "cadre" pentru coloana a V-ea a României, care revenind in tara de origine si ajungând la putere sa distrugă dinăuntru, sa compromită instituţiile si Statul R. Moldova si in deosebi calea sa de Stat Independent de România, de integrarea in UE evitând varianta "unirii" cu România. Cu toate acestea "speranţele" "unioniştilor sunt slabe, nu întâmplător la "marşurile" lor vin "fraţii mai mari" de la ONG-urile din România si cu un sprijin masiv din partea unor partide din AIE reuşesc tot mai greu sa însceneze "marşuri"-"spectacole" pentru a face Europa sa creadă ca "unirea" o doreşte, chipurile, si însăşi populaţia R. Moldova si UE, Germania ar trebui, cică, sa permită României sa anexe  la România teritoriului statului , chipurile, artificial,  "falit" prin acţiunile subversive de distrugere economica promovate si in prezent de "unionişti" de la posturi-cheie in stat. România încă nu se lasă de la planurile sale EXPANSIONISTE si este foarte deranjată de influenţa tot mai mare in regiune a Germaniei. Soluţionarea conflictului transnistrean si revenirea raioanelor de est intr-un stat comun cu Transnistria - ar întări ECONOMIC, INDUSTRIAL si POLITIC R. Moldova si şansele la o "unire" in favoarea sa ar dispare definitiv. România exclude varianta ca R. Moldova sa rămână stat independent, daca nu poate ea face "unirea", n-ar fi rău s-o facă măcar si Rusia, numai sa dispară un stat MOLDOVENESC al MOLDOVENILOR, continuator al Tarii Moldovei, care cu timpul, in condiţii democratice, poate sa atragă de partea sa Moldova de Vest si sa înceapă procesul de destrămare a României in mai multe state-regiuni ale UE. România se pune DEMOCRATIZĂRII, Statului de Drept inclusiv si din motivul pentru a nu permite autorităţilor locale tot mai multe drepturi, o tot mai mare autonomie. La moment in 80 de oraşe( in afara de capitala si capitalele de judeţ) populaţia de etnie romă alcătuieşte de la 5 la 20 procente si conform unor standarde europene ar trebui sa i se ofere dreptul la scoli si grădiniţe in limba Romani, la folosirea in paralel a limbii Romani cu cea romana in lucrările de secretariat ale administraţiei locale etc., fapt ce ar ridica gradul de cultura, de socializare al romilor, ar rezolva marile probleme ajunse la nivel european ale acestei etnii. Cu regret, România in mod anti-european pune piedici afirmării si utilizări limbii ROMANI ca LIMBA REGIONALA in cele 80 de localităţi ( a se vedea lista lor in Wikipedia: (http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_towns_in_Romania_by_Romani_population ) prin cerinţa exagerata ca minimum 20% din populaţie sa fie vorbitoare a acestei limbi, in timp ce in alte tari sunt suficiente 5% procente pentru a se recunoaşte DREPTUL la LIMBA REGIONALA, iar in Ucraina etnicilor romani li se cere numai 10% din numărul total al celora care se IDENTIFICA ca minoritate, dar nu al celora care deja sunt VORBITORI ai limbii minoritate. Am adus acest exemplu pentru a arata ca nu numai limba moldoveneasca "frăţeasca" este DISCRIMINATA de oficialii si cetăţenii statului România, ci si limba celora mai mari minorităţi din România, faţă de toate fiind aplicate metode discriminatorii neconforme cu standardele europene, fata de care UE, CE ar trebui sa ia atitudine.

Pericolul ca R. Moldova sa fie compromisa  si distrusa ca stat, ca tara, ca naţiune cu fata proprie, deosebita si independenta de cea a României – cu regret se menţine. Până la expirarea mandatului  preşedintelui actual al României ne putem aştepta la acţiuni disperate, de cea mai mare intensitate îndreptate contra identităţii naţionale moldoveneşti si a NAŢIUNII CIVICE MOLDAVE in scopul „unificării” identitare si teritoriale, anexării R. Moldova la judeţele României,ele ar putea continua si in cazul unei noi conduceri. Vom fi presaţi sa cedam, sa ne lăsăm „cumpăraţi”, corupţi, ademeniţi de bursele gratuite de studii, de cetăţenia romana si paşapoarte, de promisiunea unor pensii si salarii mai mari decât la noi etc. In realitate bursele nu sunt gratuite, daca pentru ele trebuie sa participi la „marşuri” „unioniste”, sa devii extremist roman, sa-ti urăşti tara de origine si sa fii pus sa-i fii „gropar”, sa participi la lichidarea ei prin „unire” – sunt burse pentru „coloana a cincia” de trădători ai ţării de origine. Diplomele de studii din România nu sunt prestigioase,lipsesc orice perspective dea face ştiinţa, a deveni doctorand – mai potrivite sunt studiile in Italia, Franţa, Spania, Anglia etc. Salariile si pensiile in România sunt cele mai mici din UE, nu întâmplător moldovenii lucrează oriunde, inclusiv in Rusia, numai nu in România, din care pleacă in cutarea de locuri de munca înşişi romanii cu milioanele. Dup 5-10 ani de munca legala in ţările occidentale moldovenii acum isi căpăta dreptul de a obţine cetăţenie italiana, spaniola, portugheza, franceza etc. si nu o vor primi daca vor avea deja cetăţenia României. Problema călătoriile fără vize cu paspoartele biometrice moldoveneşti ar putea dispare pana la sfârşitul anului 2013 aşa cum a promis preşedintele Comisiei Europene Barroso, din aceasta cauza unii renunţă sa depună dosarele la cetăţenie română pe care nu au nici o şansa sa ajungă la perfectarea paşaportului romanesc până la finele anului 2013. Iar daca si il vor avea – in Occident angajatorii întorc capul când văd un paşaport din tara  ce i-a împânzit cu hoţi si cerşetori, mai multa încredere au într-un paşaport moldovenesc. „Unionismul” mai ca nu mai are „momeli”, „măguleli” in favoarea „unirii”. Argumentul ca e nevoi sa ne lăsăm  „uniţi”- ocupaţi din patriotism nu este credibil in gura unor „şmecheri” cu „idei” meschine, primitive de „hoţie” nu de „frăţie”. Daca românii (valahii) erau fraţi oneşti, fideli – nu aveau in cei 653 de ani de la formarea Tarii Moldovei si pana in prezent o atitudine DISPREŢUITOARE  si DISCRIMINATORIE fata de ţară, limbă, tradiţii, faţă de tot ce este MOLDOVA/ MOLDOVENI/ MOLDOVENESC nu se zbăteau sa ne amăgească pentru a ne închide si a ne asupri si pe noi MOLDOVENII de EST intr-un stat nedemocratic, o „închisoare” de “fraţi”, in care deja se afla de aproape 150 de ani alţi „fraţi”, incisiv moldovenii de vest., nu distrugeau acu atâta cruzime primul stat INDEPENDENT al moldovenilor de est – Republica Democratica Moldoveneasca si nu s-ar fugari acum după  R. Moldova sa ne întindă curse „unioniste” – ne-ar lăsa in buna pace, aşa cum in 1918 Germania, Suedia etc. au ajutat, au lăsat sa se înfiripă ca state independente Finlanda, Polonia, Tarile Baltice, fără a le ocupa cum a făcut-o „sora mai mare”România cu Republica Democratica Moldoveneasca, transformând-o in cea mai asuprită şi lipsita de drepturi colonie a Europei, încălcând si trădând fără scrupule in 1940 pana si acel „act de unire” impus parlamentului de la Chişinău cu forţa baionetelor din 1918. „Unioniştii” vin cu „marşuri”  sa ne ceara din nou sa le fim „colonie” căci le-a plăcut sa fie si ei „domni” cu vasali, cu sluji harnice basarabene. Formal, noi deja o data ne-am „căsătorit”; ne-am „unit” – de ce au trădat acea „unire”? De ce până azi vinovaţii de abandonarea fără apărare a populaţiei in 1940 nu sunt numiţi, nu sunt condamnaţi măcar moral, de parcă toată vina o are  numai URSS, Rusia fiindcă ea este mai puternică decât România? Dacă România ştie că nu poate asigura SECURITATE  populaţiei de la est de Prut, de ce atunci vrea „unire”, de ce promite apărare ca până la urmă s-o abandoneze şi sa fugă sa-şi salveze propria piele, ca la 28.06.1940? Nu mai bine lăsa sa existe intre România si Rusia statul Independent Republica Democratica Moldoveneasca pana la 1940, o ajuta frăţeşte aşa cum a sperat Sfatul Tarii si două ţări prietene cu armate si diplomaţii separate aveau mai multe posibilităţi de manevrare decât una singura cu câteva judeţe mai mult, dar veşnic fiind la coada Europei si atunci, si acum. Acum situaţia se repeta –„fraţii” ne vor împreuna pentru a-si completa bugetul si buzunarele de pe seama la averile agonisite de moldoveni si R. Moldova  si apoi, la primul pericol iarăşi sa fie LIBERI de a o abandona si a o trăda ca in 1940, căci pentru aceasta in România nu exista pedeapsa. Moldovenii de Est n-au nevoie de o careva apărare din partea României, ce nu se poate apăra singura pe sine decât cu „scutul”altora, de care R-Moldova daca va fi nevoie poate beneficia negociind la direct, fără intermediari „şmecheri” ca „fratele” roman. A fi nişte judeţe înfundate in una din cele mai înapoiate, corupte, nedemocratice si prost administrate ţări din UE – nu e o perspectiva ademenitoare pentru moldovenii, care deja au gustat din fructul Independentei Statale si a LIBERTĂŢII cu reprezentare directa si egala ca România la masa comuna a popoarelor Europei. A coborî de la statutul de STAT la cel de JUDEŢ – ar fi o tragedie, o catastrofa, o mare NEDREPTATE pentru neamul MOLDOVENILOR din toata lumea, NEAM  care nu si-a arătat lumii încă toate capacităţile sale CREATOARE, TALENTUL, COMORILE SUFLETEŞTI, EXPERIENŢA DE SUPRAVIEŢUIRE  in condiţiile a mai mult de jumătate de mileniu de neîntreruptă ocupaţie străină şi numai vreo 50 de ani de LIBERTATE pana la moartea lui Ştefan cel Mare si numai aceşti 21 de ani de LIBERTATE de sub ieşirea de sub dărâmăturile ultimului imperiu. Şi n-are pace nici acum, fiind „hărţuit” de fraţi săi „mai mari”, inclusiv cel roman – sa renunţe la LIBERTATE, sa capituleze benevol „patriotic”, „mioritic” si sa revină in ROBIA „frăţeasca”.

Scumpa Moldova, teara de jale!

Ah! in ce stare tu ai ajuns!

Lasa-m'a plange ranile tale,

Caci pan' in suflet me simt patruns!

Tu, ce esti buna, dulce, iubita,

Tu, ce esti fiica lui Dumnezeu,

Cum te loveste soarta cumplita!

Cum te inneaca amarul greu!

Lupii si corbii, si vulpi straine

Fac a lor hrana din corpul tau,

Si tu, Moldova, platesti cu bine

La toti aceia caret-ti fac rau!

O! cat de crunte s'otravitoare

Sint pentru tine a lor muscari,

Cind ei cu buze sfasietoare

Raspund l'a tale dulci sarutari!

Dar mult mai aprig trebe sa fie

Chinul ce suferi, amarul chin,

Cand vezi chiar fii-ti cu dusmanie

Rupandut-ti sinul de amor plin!

Mama duioasa, trista'n cadere,

Cu agonie manile-ti frangi,

Si nu-ti remane nici o putere,

Nici glas, la lume ca sa te plangi!

Cand ridici fruntea, jos in terana,

O'mpinge - o calca dusman picior!

Cind ridici glasul, o crunta mana

Ii curma 'ndata gemetu 'n zbor!

Dar cat va bate inima 'n mine,

Eu in veghiere la lup'oiu sta

Si, cu tarie, eu pentru tine

In fata lumii voiu protesta!

Pentru coroana-ti de Suverana,

Pentru-al tau nume si al tau drept

Eu infrunta-voiu hidra dusmana,

S'un scut ti-ou face din al meu piept!

Voiu zice tie: "Mama 'ntristata!

Prinde la suflet invietor,

Caci tu scapa-vei de munci odata

Si-i avea parte de viitor!

Las' sa te prade hotii in taina,

Sa urle lupii in urma ta.

Lasa-i sa rupa mandra ta haina...

Haina mai mandra tu vei purta!

In zadar reii vreu in orbire

Cereasca lege a 'mpotrivirii.

Cerul voieste a ta marire,

Si tu, Moldova, mare vei fi!

In zadar cearca ei sa ridice

Un zid pe Milkov, despartitor.

Cadea-va zidul, si tu, ferice,

Vei fi unita cu a ta sor.

Caci tot se afla in Romanie

Inimi aprinse de-un sacru dor,

Ce vreu Romanul ca sa renvie

Mare, puternic, ca dorul lor!

E scrisa 'n ceruri sfinta Unire!

E scrisa in inimi cu foc ceresc!

O! Romanie! l'a tine marire

Lucreaza bratul dumnezeesc!"

Voiu zice, zice pana la moarte

Celor ce-s dusmani neinpacati:

O! voi, unelte de rele soarte

Pentru Romanii ce va sint frati!

Voi care insuti cu-a voastre mane

Mormintul terii l-ati pregatit,

S'ati muscat mana ce va da pane,

S-ati ranit sinul ce v'a iubit!

Voi care terii platiti cu ura,

Cand ea va cheama dragii sai fii,

Uitind Dreptate, Lege, Natura,

Uitind ca insuti aveti copii,

Blastemul terii curind sa cada

Pe capul vostru nelegiuit!

Bloastem si ura!... Lumea sa vada,

Cat rau in lume ati faptuit!

Fie-va viata neagra, amara!

Copii sa n'aveti de sarutat!

Sa n'aveti nume, sa n'aveti teara,

Aici sa n'aveti loc de 'ngropat!

Si cind pe calea de vecinicie

Veti pleca serbezi, tremuratori,

Pe fruntea voastra moartea sa scrie:

Dusmani ai terii Cruzi vinzatori!

MOLDOVA in 1857, Vasile Alecsandri