[în sus]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 2570 de oameni, dintre care 44.44% - bărbaţi și 55.56% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului arată astfel: 97.16% - moldoveni, 1.52% - ucraineni, 0.58% - ruşi, 0.12% - găgăuzi, 0.62% - alte etnii. În satul Drepcăuţi au fost înregistrate 1014 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.5 persoane.

[în sus]Istoria localității

Satul Drepcăuţi este atestată pentru prima dată într-un document din 1701 ca „sat al lui Ioan Aga”,însă ca localitate pe harta ţinutului Hotin se regăseşte după 1812.

Drepcăuţii de azi înglobează cîteva sătişoare mici, care pe vremuri fiinţau pe aceeaşi moşie mare de pe malul Prutului.

Despre cătunul Ceabrău aflăm dintr-un hrisov din 1613, care la 1706 se afla în posesia lui Sava, satroste de negustori, pentru ca, la 1711 jumătate de sat să ajungă în mîinile lui Antohi Jora hatman. Probabil că cealaltă jumătate de sat a fost vîndută mănăstirii Sf.Sava din Iaşi.   Satul Zaluceni pe Prut, din ţinutul Hotin era întărit la 1621 lui popa Ponici din Rugăseşti.  In 1638 Zalucenii sunt întăriţi de către Vasile Lupu lui David, care stăpîn la Zaluceni şi în 1668.

Aceste două vechi aşezări, Ceabrău şi Zalucenii, în timp au devenit mahalale ale satului Drepcăuţi. Locuitorii satului şi azi mai denumesc nişte mahalale ale Drepcăuţilor Ceabrău şi Zalucea, adică după vechile denumiri ale sătişoarelor.

Mai există şi mahalaua Bordei, a cărei etimologie vine de la un prim bordei, probabil, care a fost cîndva aşezat aici. Se ştie, însă, că au mai fost aici 2 cătune - Ştefăneşti şi Ostrov, unde oamenii primiseră pămînt. Ştefăneştii chiar pornise destul de ascendent, avea deja 14-16 case, Ostrovul numai 4-5, dar au fost strămutate în Drepcăuţi. Ştefăneştii se numeau astfel pentru că prima locuinţă aici şi-a făcut-o un oarecare Ştefan, deşi oamenii îi mai ziceau Copaci, pentru că era aici un pîlc de copaci.

În împrejurimile satului se află 8 movile funerare, rămase de la migratorii asiatici. Cea mai înaltă, de 9 m şi cu un diametru de 50 m se află la marginea de nord a satului. Tot aici, La Movilă sau La Grîuşor, cum numesc băştinaşii acest loc, se află încă o movilă de 3 m înălţime şi un diametru de 25 m. Încă 2 movile de 3 m înălţime şi diametrul de 20-25 m se află la nord-est şi sud-est de sat.

O movilă de 4 m înălţime se află la marginea de sud a localităţii, la Cadîr. Ea are un diametru de 25 m. Încă 3 movile de 2 m înălţime şi un diametru de circa 20 m se înalţă la nord de sat, La Movilă şi La Şora. Majoritatea movilelor de la Drepcăuţi în prezent se ară.

[în sus]Resurse naturale

Satul este amplasat pe o suprafaţă de 5864 ha, dintre care:
- intravilan – 533 ha, cu 1330 gospodării,
- pămînt arabil – 3550 ha,
- livezi – 180 ha,
- păduri şi fîşii forestiere – 566 ha,
- bazine acvatice şi rîuri – 203 ha,
- păşuni – 832 ha.

[în sus]Economia locală

Pe teritoriul satului activează:
•    S.R.L.- 3;
•    Î.I- 6;
•    Gospodării Ţărăneşti individuale – 140;
•    Gospodării Ţărăneşti colective – 4;
•    Întreprinderi de comerţ – 7;
•    Asociaţia de Economii şi Împrumut a Cetăţenilor;
•    Staţia de alimentare cu gaz lichifiat.

În scopul dezvoltării social-economice a comunităţii, pe parcursul ultimilor ani au fost realizate activităţi importante: s-a construit canalul de scurgere a apei pe o lungime de 10 km, s-a construit conducta de gaz de presiune înaltă Lipcani-Drepcăuţi.

[în sus]Sfera socială

Pe teritoriul satului activează:
•    Grădiniţa de copii,
•    Şcoala medie cu 14 săli,cu bibliotecă, sală de sport, cantină,
•    Centrul de Informare a Populaţie, creat de UNFPA,
•    Casă de cultură.