19 noiembrie 2015, 16:00 Natura şi turismul 12841

Marele Drum Moldovenesc – parte a celui mai mare drum comercial medieval dintre Europa și Asia

De ceva timp, un grup de entuziaști promovează activ ideea că pe lîngă Drumul Vinului capabil să scoată Moldova turistică în lume, mai există o oportunitate fantastică de a ne include în circuitele internaționale de turism prin Marele Drum Moldovenesc – parte a celui mai mare drum comercial medieval care lega pe timpuri Europa de Asia. Pe acest drum, prin Moldova, treceau caravanele cu mărfuri din Asia, Caucaz, Crimeea spre Lvov, Cracovia, Osnabruck (Germania), spre Flandra, iar orașele Cetatea Albă, Tighina, Lăpușna, Iași, Hîrlău și Suceava erau locurile în care staționau străinii, fie pentru a vămui marfa, fie pentru comerț.

Datorită acestor negustori, o lume a cunoscut Moldova și felul în care se făcea aici comerț. Acum, la fel – o lume află despre noi prin străinii care vin în vizită cu diverse ocazii și povestesc despre tot ce au văzut aici. Și nu sînt puțini – anual, peste 2 milioane de vizitatori intră în Moldova și vizitează mai multe destinații mai mult sau mai puțin cunoscute. Provocarea este ca acest flux enorm de oaspeți să poată fi gestionat spre destinații valoroase din țară, pe trasee deosebite. Drumul Vinului ar fi prima destinaţie ce ne vine în gînd, dar nu e suficient. Estimativ circa 100 mii de turiști vizitează vinăriile de la noi... din 2 milioane.

Avem încă cel puțin două mari ocazii de a valorifica dorința străinilor de a călători prin Moldova. Una ar fi agroturismul (care captează la destinațiile rurale fluxurile dispersate de călători prin țară), iar a doua – o rută cunoscută în Europa, care ne leagă de circuitele turistice regionale și internaționale prin oferte înțelese și apreciate de turiști, dar să le luăm pe rînd.

De altfel, turismul este o afacere care pune în valoare ospitalitatea unei destinații, fie că este o țară, o regiune, o localitate sau... o familie. La sat această ospitalitate este conservată într-un mod mai firesc, mai tradițional și totodată mai proaspăt. În mare parte ospitalitatea comercială (cum mai este numit turismul) la sat este promovată ca afacere de familie, fie că este o agropensiune, fie un han sau o fermă vitivinicolă. Mai mult, ideea acestei afaceri se produce într-un amalgam de activități grupate după principiul „totul sub un singur acoperiș", fapt ce face ca acest soi de business să fie unul apreciat în mediul rural. Totodată, agroturismul este o formă de organizare a petrecerii timpului liber al oaspeților în zonele rurale, în gospodăriile cu metode tradiționale de producere agricolă. Turiștii pot „consuma" toate resursele acestor gospodării, în timp ce se odihnesc, pot participa la toate lucrările agricole sau meșteșugărești, la fel ca în viața rurală. Acest mod de turism este prețuit, îndeosebi, de familiile cu copii ca o formă de educație și revenire la „talpa țării".

Astfel, trebuie să constatăm că deși oficial nu prea avem date despre vînzările din agroturismul moldovenesc, o bună parte din vizitatorii țării stau nu doar în Chișinău (cu sau fără plată, fie că stau la rude, prieteni, fie se cazează în baza anunțurilor publicitare). Recunoaștem că gradul de absorbție a turiștilor de către pensiuni este mic, dar un simplu calcul ne dă speranțe: din peste 2 milioane de străini – cca. 100 mii stau la hoteluri. Într-un cuvînt oferta agropensiunilor este cea mai potrivită pentru restul.

O altă oportunitate pentru călătorii aflați în țară este absorbția prin oferte de trasee turistice... și nu oarecare, ci a acelora cunoscute și în exterior. Ruta orașelor medievale din Moldova s-ar potrivi bine acestui scop, deoarece:

• reprezintă o parte din istoria Europei,

• este un segment dintr-un traseu comercial medieval,

• reconstruirea traseului medieval pentru necesități turistice ne conectează la oferte similare,

• se pliază bine pe harta turistică a Rutei medievale europene, Rutei dunărene a orașelor istorice ș.a.

Să notăm doar una dintre destinațiile din acest Drum al orașelor medievale în Moldova – Lăpușna. În codrii Lăpușnei atmosfera de toamnă este foarte expresivă. Aici, în ținutul în care fiecare al patrulea km pătrat este acoperit de codru, iar vestigiile istoriei sînt pretutindeni, peisajele de toamnă sînt spectaculoase. Două dintre cele mai mari rezervații din țară sînt în preajmă: Rezervația Peisagistică „Pădurea din Hîncești", care ca suprafață depășește renumita Rezervație Naturală Codrii, dar și cea mai mare Rezervație de Plante Medicinale (în pădurea de la Logănești). La fel în raza de maxim 30 km de Lăpușna găsim două izvoare cu apă minerală (Nemţeni, Mănăstirea Hîncu) care în diferite perioade au fost captate şi îmbuteliate sub mărci cunoscute.

Boxa cu valori istorice la Lăpușna

• Cele mai vechi urme ale așezărilor umane pe teritoriul comunei Lăpușna, datează din Epoca Bronzului(mileniile III-II î.Hr.).

• Epoca Fierului Timpuriu în zona Lăpuşnei este documentată de o așezare tracică veche din secolele XII-X î.Hr. (Lăpuşna „Valea Rusca") și alta geto-dacică din secolele IV-III î.Hr.

• Perioada antică tîrzie este prezentă prin multiple așezări (Lăpuşna „Pardos", „Valea Rîma", „Gura Văii Rusca", „Gura Aninii", „Paşcani") și necropole (Lăpuşna „Tîrgul medieval", „Podul Rusca") .

• Perioada medievală timpurie este atestată prin așezări din secolele V-XI.

• Perioada medievală tîrzie și modernă este prezentă în zonă prin aşezarea urbană şi necropola Lăpuşna „Tîrgul medieval" și așezările rurale, tîrg cu sistem de hrube subterane şi necropolă din perioada medievală-modernă din secolele XV-XIX.

• Prima menţiune documentară a localităţii Lăpuşna, după unii istorici, trebuie considerată cea dintr-un act domnesc de la Alexandru cel Bun, datat aproximativ cu 10 aprilie 1430-1431. La 9 ianuarie 1489 într-un suret de pe o hotarnică de la Ştefan cel Mare a satului Petricani, localitatea Lăpuşna este menţionată pentru prima dată ca tîrg.

• În anul 1993, situl Lăpușna „Tîrgul medieval" cu denumirile „Lăpușna" (orașul medieval, sec. V-VII) și „Lăpușna V" (necropolă, sec. II-IV) a fost declarat monument de importanță națională și înscris în „Registrul monumentelor Republicii Moldova, ocrotite de stat".

Cei pasionați de istoria ținutului pot găsi vetre medievale în majoritatea localităţilor rurale din zona codrilor Lăpușnei, care s-au păstrat pînă azi. Proiectul UE transfrontalier „Reabilitarea Curții Domnești Lăpușna pentru vizite turistice (HistoryTour)" întregește, în acest sens, imaginea noii destinaţii pe harta turistică a Moldovei. La Stolniceni, de exemplu, se găseşte una dintre cele mai mari cetăţi geto-dacice din pămînt (sec. IV-III î.e.n.). La Lăpuşna s-a conservat partea subterană a unei vechi reşedinţe domneşti de la „vama de pe Marele Drum Moldovenesc". Astfel în centrul satului s-au păstrat hrubele subterane ale fostei vămi din sec. XVII. Totodată, de remarcat că în localităţile de aici s-au născut sau au activat mai multe personalităţi ale culturii, istoriei, ştiinţei: Mitropolitul Antonie Plămădeală, boierul Mihalcea Hîncu, negustorul armean Manuc Bei, academicianul Ungureanu, boierul Leonardo ş. a.

Mai amintesc că fluxul de călători care sînt în tranzit pe aici depăşeşte jumătate de milion în fiece an. În mare parte, aceştia traversează hotarul la Leuşeni, dar, din păcate, în graba lor nu se opresc pentru o clipă ca să cunoască lumea cu totul specială a satelor din codrii Lăpuşnei.