Fiica cea mai de seama a lui Ieremia Movilă voievod cu Doamna Elisabeta a fost Ana (contesa Potocki). O femeie cu temperament, care a fost căsătorită de patru ori cu reprezentanți ai înaltei aristocrații polone: cu Maximilian Pszerebskо, voievod de Lencici, cu cneazul Ion Szedziwoy Czernowski, cu Vlad Mykowski, voievod al Cracoviei și cu hatmanul Stanislas Potocki.

Ana a fost o figură istorică în Polonia, pasională și energică. A fost implicată în diferite intrigi politice. Își puse în gînd, în timpui domniei lui Vasile Lupu, de a scoate pe domnitor din scaun, pentru a restitui tronul Moldovei Movileștilor. Aceasta se întîmpla pe vremea cînd Bogdan Hmelnițki vroia să dea Moldova fiului sau, iar Stanislas Potockii, soțul ei, lupta în Ucraina pentru a o aduce din nou la ascultare și supunere către coroana Poloniei. Găsind momentul prielnic, Ana se gîndi Ia fratele ei Bogdan, care trăia de vreo 30 de ani la Istambul, unde trecut la islam fusese și căpitan-pașa al flotei otomane. Ea îl aduse în cea mai mare taină în Polonia, îl creștină din nou, și-l pregăti pentru domnie.Nu se cunosc împrejurările în care acest plan a eșuat, nici nu se știe ce s-a făcut în urmă cu Bogdan Movilă.

Ana Movilă – Potocki s-a amestecat activ în războiul la succesiunea tronului Poloniei. Lupta dintre Bourboni și Habsburgi era pe punctul să se termine în favoarea celor dintîi.Atunci se pricepu Austria să asmuțe sentimentul patriotic al Șleahtei, care ceru ca moștenitorul tronului sa nu fie nici francez, nici austriac, ci polon. Războiul civil, care ținu mai mulți ani și care se termină prin victoria Șleahtei împotriva armatelor regale de sub conducerea lui Stanislas Potocki. Deși foarte bătrînă pe atunci, Ana Potocki nu se dăduse îndărăt de la nici o oboseală pentru a sprijini cauza regelui. Ea pare a fi fost prietena intima a reginei Maria-Luisa, și în această calitate stătu întotdeauna de-a dreapta soțului ei, intrigînd în favoarea moștenitorului francez. Muri în anul 1666. Pe piatra ei de mormînt a fost scris în latină:

«Aici zac oasele Anei Movileanca, de naștere moldoveancă, de religie și obiceiuri greacă, după căsătorie polonă, muiere a trei bărbați, stăpîna celui de-al patrulea, instigatoarea nedreptei alegeri condeene; sprijinitoarea apăsării fără de lege a libertății polone, aprinzînd focul între cetățeni, sporind dihaniile iadului, n-a dat cît a trăit sfaturi bune bărbatului ei, iar după moarte nu i-a lăsat nimic, decît arta de-a face rău țării și a murit în anul de la Christos 1666!».