11 noiembrie 2015, 12:19 Realitatea moldovenească 6102

„Orăşelul copilăriei” riscă să rămînă fără micii săi locuitori (Video)

Centrul „Orăşelul copilăriei" nu are niciun fel de analogie nu numai în Moldova, dar şi în multe alte ţări din Europa. Copiii care au rămas fără părinţi sau fără îngrijire părintească au găsit în satul Pîrîta, raionul Dubăsari adăpost şi căldură sufletească, de care nu au avut parte niciunde. Însă planul Guvernului cu intenţii aparent bune se poate transforma într-un dezastru pentru sistemul de protecţie socială a orfanilor şi copiilor cu dezabilităţi. Echipa de filmare a portalului NOI.md a vizitat „Orăşelul copilăriei" şi s-a convins că Strategia pentru protecţia copilului îi poate lipsi pe mulţi copii de o „oază de stabilitate".

Strategia pentru protecţia copilului a fost aprobată de Guvern în 2014. Iniţial se prevedea că aceasta va fi implementată timp de trei ani, adică pînă în 2017. Însă autorităţile au adoptat decizia de a urgenta acest proces şi deja în acest an numeroasele instituţii de tip internat a fost supuse dezinstituţionalizării. Statul a socotit de cuviinţă să încredinţeze educaţia copiilor întreţinuţi aici unor familii adoptive (de patronat), care, după cum se preconizează, vor fi supravegheate de asistenţii sociali.

Astfel, deja a fost desfiinţată Şcoala-internat pentru copii de dezabilităţi din satul Vîsoca, raionul Soroca. Urmează Gimnaziul-internat nr.3 din Chişinău şi Centrul „Orăşelul copilăriei". Ultimul se deosebeşte de tradiţionalele case de copii şi şcoli-internat prin faptul că oferă condiţii mult mai confortabile. Căsuțele în care sînt plasaţi copiii sînt construite după un model european. Adică toate clădirile în care locuiesc copiii cu tutorii sînt cu un etaj şi, spre deosebire de alte case de copii şi şcoli-internat, dispun de bucătării separate. Pe teritoriul Centrului de copii sînt 12 căsuţe, dar în prezent copiii locuiesc doar în patru dintre ele. În plus, Centrul are propriul centru medical, o sală de sport modernă, o avicolă, precum şi un teren calitativ, oferit Centrului de preşedintele Federaţiei de Fotbal din Moldova, Pavel Ciobanu, şi preşedintele UEFA, Michel Platini.

Centrul funcţionează din 2003, însă construcţia acestuia, după cum i-a relatat corespondentului NOI.md directorul „Orăşelului copilăriei", Ala Cercasov, a durat patru ani. Asistenţa acordată de compania austriacă „Concordia" şi fondul omonim a permis plasarea a 280 de copii. Pînă în primăvara anului 2015 numărul de copii a scăzut mai bine de doua ori - pînă la 120. Acum sînt şi mai puţini copiii - 45. „Soarta copiilor este hotărîtă de Direcţia pentru protecţia drepturilor copilului a raionului Dubăsari, spune Ala Cercasov. Astfel de direcţii din fiecare raion urmează să găsească familii substitutive pentru copii sau părinţi adoptivi".

Potrivit Alei Cercasov, în 2003, atunci cînd a fost instituit Centrul, Guvernul nu a negat importanța problemei ce ţine de un număr mare de copii fără îngrijire părintească. „Acum însă Ministerul Protecţiei Sociale susţine că astfel de copii practic nu au rămas, iar copiii „problematici" pot fi întorşi în familiile lor sau lăsaţi în grija părinţilor adoptivi, care vor fi supravegheaţi intens de serviciile sociale". „Consider că astfel de măsuri sînt întreprinse în vederea economisirii mijloacelor bugetare. Îndemnizaţiile minime pe care autorităţile sînt dispuse să le aloce familiilor adoptive nu pot fi comparate cu cheltuielile necesare pentru finanţarea instituţiilor de tip internat", a spus interlocutoarea.

Directorul Centrului menţionează că punerea „Orăşelului copilăriei" pe picior de egalitate cu orfelinate şi şcoli-internat este total greşită: „Copiii noştri sînt integraţi în societate şi viaţa rurală. Ei frecventează şcoala generală locală de rînd cu ceilalţi copii". În opinia directoarei, substituirea condițiilor create la Centru cu cele care pot crea părinţii adoptivi va fi una extrem de dificilă. „Problema se prevede să se soluţioneze în felul următor: Fondul „Concordia" urmează să găsească o familie parentală, dispusă să-şi asume responsabilitatea pentru şapte copii, inclusiv copiii proprii şi să-i întreţină pînă la Anul Nou. După sosirea Anului Nou, această familie urmează să fie întreţinută de stat sau autoritățile locale. Dacă statul va avea bani – copiii vor fi sătui, dacă nu va avea – copiii vor flămînzi. Este o chestiune controversată, dificilă, care nu poate fi soluţionată momentan. Va fi statul, satul sau raionul capabil să identifice toate mijloacele necesare pentru a întreţine aceşti copii?", se întreabă Ala Cercasov.

Directorul „Orăşelului copilăriei" atenționează, în special, că nimeni nu poate fi sigur că copiii vor fi asiguraţi cu toate condiţiile necesare, că vor fi școlarizați şi nu vor fi exploataţi de părinţii adoptivi. Este foarte dificil de controlat acest lucru, care urmează să fie efectuat de autoritățile locale. În document (Strategia pentru protecţia copilului – n.red.) se stipulează că copiii plasaţi în familii adoptive vor fi supravegheaţi de asistenţii sociali. Dar responsabilităţile lor sînt foarte vage, şi nu ştie dacă statul îi va supraveghea în mod corespunzător pe aceşti copii", spune Cercasov.

„La noi copilul este supravegheat 24 de ore din 24. În fiecare căsuţă copiii sînt supravegheaţi de doi educatori în timpul zilei şi de unul – noaptea. Eu, fiind director al Centrului, exercit funcţia unei mame", a specificat directoarea Centrului.

„În plus, aici, pentru copii sînt create toate condițiile necesare. Avem un centru medical modern, în care medicii de cea mai înaltă categorie în orice moment ar putea acorda copilului asistenţa necesară. Avem un complex sportiv, o avicolă, propria seră. Şi, repet, cel mai important este faptul că copiii frecventează şcoala generală, unde pot comunica cu alţi copii. Astfel este redusă diferenţa dintre copiii din familiile tradiţionale şi copiii care au rămas fără îngrijirea părintească cuvenită". Tonalitatea în care vorbește Ala Cercasov trădează o amărăciune de la faptul că la crearea unui astfel de centru au fost depuse eforturi excepţionale (şi mijloace), care pot fi anihilate într-o singură clipă.

Astfel de consecinţe nefaste pot fi provocate nu doar de intenţiile Guvernului, dar şi de cele ale sponsorului titular – Companiei „Concordia" şi fondului omonim. Compania care din momentul inaugurării „Orăşelului copilăriei" a sponsorizat mai mult de jumătate din activitatea acestuia, refuză să sprijine Centrul de copii de la începutul anului 2016. Pentru întreţinerea activităţii Centrului, anual sînt necesari peste 12 de milioane de lei, din care statul a alocat doar 2,2 milioane de lei. Fără sprijinul Fondului „Concordia", perspectivele de funcționare a „Orăşelului copilăriei" sînt foarte vagi. Eforturile entuziaştilor, care în timpul vizitei noastre au însoţit-o în mod constant pe Ala Cercasov şi au relatat despre toate nuanţele activităţii Centrului, sînt insuficiente, ceea ce este foarte trist, în pofida intențiilor lor nobile.

Salvarea Centrului este posibilă doar prin eforturile societății, în care copiii rămaşi fără părinţi au dreptul la asistență decentă. Potrivit directorului acestuia, de-a lungul mai multor ani, Compania „DAAC Hermes" acordă asistenţă „Orăşelului copilăriei", oferindu-i articole de menaj şi inventar sportiv necesar. Terenurile de joacă şi aparatele de sport din curţile Centrului au fost instalate în baza mijloacelor oferite de Companie. Prin eforturile depuse de Holding, copiii au beneficiat de o vacanţă frumoasă la o tabără de vară de pe malul Nistrului. Și piscina gonflabilă instalată lîngă sala de sport a fost donată de „DAAC Hermes". Potrivit unui angajat al Centrului, „vara este imposibil să scoţi copiii din piscină".

Să se aleagă oare praf din toate eforturile de salvare a Centrului sau totuşi va fi identificată o modalitate de soluţionare a acestei probleme? Bine ar fi să se realizeze varianta a doua.