O călătorie la Cuhurești
Începînd cu secolul al XVIII-lea satul Cuhurești a fost moşia familiei boiereşti Bogdan, unul dintre ultimii săi reprezentanţi a fost Ioan Bogdan, apoi dreptul de moştenire a revenit celor două fiice – Eugenia şi Alexandra şi fiului – Vasile, cunoscut în toată Basarabia prin realizările sale novatoare în domeniul agriculturii. Familia nu era una ordinară, erau foarte gospodăroşi.
Fiica cea mică Eugenia, căsătorită ‒ Apostolopolo era prietenă cu Alexei Şciusev, arhitect cu renume deja în acele timpuri. La rugămintea ei a fost proiectată şi construită vestita biserică de la Cuhureşti. Iată ce scrie în cartea sa despre Şciusev C. Afanasiev:
În anul 1912 Şciusev proiectează şi construieşte biserica în localitatea Cuhureşti din Basarabia. Cupola unică este acoperită cu „un clopoţel inversat” — formă atît de răspîndită în arhitectura bisericilor din Moldova. Bisericile vechi ale Chişinăului său natal sînt încununate cu cupole de aceeaşi formă. Piatra locală „găurită”, cărămida şi ţigla constituie originalitatea bogăţiei facturii şi culorii lăcaşului. Originalitatea formelor cornişelor reliefate, arcul parabolic de la primul nivel al clopotniţei, arcada ogivală a pridvorului, arcatura dublă a cupolei ‒ toate acestea luate la un loc oferă bisericii un colorit local distinctiv. Sculptura decorativă a Iconostasul bisericii, făcută după desenele lui Şciusev, conţine motive caracteristice vegetaţiei din Moldova. Arhitectul şi în acest caz rămîne fidel sie însuşi, crezînd de datoria sa să urmeze tradiţiile şi concepţiile artistice locale.
Lucrările de construcţie a bisericii au fost efectuate sub supravegherea celei mai mari dintre surori ‒ Alexandra Bogdan-Pommer, astfel biserica a fost finisată în anii '30 ai secolului al XX-lea. În afară de originalitatea şi frumuseţea sa, biserica se distinge printr-un sistem original de ventilaţie naturală, care trece prin subsolul clădirii, astfel încît în biserică se păstrează un microclimat special şi lipseşte umiditatea. Acest lucru a contribuit la menţinerea integrităţii picturilor murale interioare originale, iconostasului sculptat în lemn, realizat după schiţele lui Şciusev. Biserica din Cuhureşti nu s-a închis practic din momentul fondării sale, în mare parte datorită localnicilor, patrioţi ai satului său natal. Sub biserică se află cavoul în care este înmormîntată Ecaterina Bogdan- Apostolopulo.
Vizavi de biserică se află fostul conac al boierului, care, din păcate, este într-o delăsare mult mai mare decît faimoasa biserică, protejată de stat.
Am fi putut admira la nesfîrşit această capodoperă arhitecturală, iar preotul bisericii este în stare să povestească istoria bisericii şi satului zi şi noapte, noi, însă trebuie să ne continuăm drumul mai departe spre nord-est, în direcţia Nistrului.
- O nouă locație cu multe posibilități pentru tineri: A fost lansat Centrul Comunitar YMCA Moldova pen…
- Haosul de pe Aeroportul Chișinău: Poliția de frontieră vine cu o reacție la nemulțumirea oamenilor
- Persoanele născute în Moldova, avînd cetățenia altor state, pot cere recunoașterea cetățeniei moldov…
- Un nou concert grandios al naistului Constantin Moscovici și Crazy Orchestra
- PROmaraton: Împreună alergăm, împreună salvăm vieți
- Moldova marchează zece ani de liberalizare a regimului de vize
- Odată, au întrebat un bătrân pustnic
- La mulți ani cu ocazia Zilei Victoriei! (+Video)
- El a fost primul opozant al sistemului
- Cum este bună viața la țară?
- Minunatele băuturi te vor ajuta să lupți împotriva kilogramelor în plus, a umflăturilor și a celulit…
- În Austria există un loc uimitor de frumos - Lacul Verde (+ Foto)
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- sec. XIX
- Populația:
- 730 locuitori
Marcăuţi este un sat şi comună din raionul Dubăsari. Marcăuţi este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 23 km de orașul Dubăsari și la 73 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 730 de oameni. Satul Marcăuţi a fost menționat documentar în secolul al XIX-lea.
Comentarii
(1)