Strategia de dezvoltare a Moldovei pînă în anul 2025
Strategia dezvoltării − calea sigură de ieşire din criza economică, stabilizarea şi modernizarea ţării
Pe parcursul ultimilor douăzeci de ani societatea moldovenească se află într-o stare permanentă de transformări (reformare) fără o perspectivă clară de finalitate a reformelor începute şi găsirea unei balanţe stabile în sferele activităţilor vitale. Faptul că această etapă a dezvoltării statului este cea mai complicată este determinat de tranziţia incompletă de la trecutul sovietic la o democraţie funcţională, la un model eficient de dezvoltare economică şi de guvernare. În ultimii ani, din anumite motive, cu caracter intern şi extern, ţara s-a pomenit într-o criză social-economică profundă, ceea ce a agravat considerabil perioada de stagnare practic în toate sferele de activitate ale societăţii şi statului. Fenomenele negative ale sistemului economic şi politic s-au reflectat dureros asupra celor mai importante domenii de viaţă ale moldovenilor, au amplificat problemele sociale, tendinţele de polarizare din societate, dar şi manifestările de înstrăinare şi intoleranţă din mediul social şi cel politic.
Devine tot mai evident, că abordările obişnuite, deseori schematice nu oferă explicaţii exhaustive cu referire la ce se petrece în Republica Moldova şi mai ales, nu dau răspuns la întrebarea „ce e de făcut?”. Clasa politică a ţării, care formează structurile statale pentru toate nivelele, are tendinţa de a prezenta directivele politice proprii şi o parte din promisiunile electorale drept strategii de dezvoltare, fără a fi capabilă să ofere societăţii răspunsuri la întrebările cheie – în ce mod şi din contul căror resurse, care va fi ordinea priorităţilor în a realiza o nouă calitate a dezvoltării. Din motivul unei abordări înguste şi a dominaţiei intereselor corporatiste, care e prezentată, de regulă, drept strategie, aceasta are un caracter general şi fragmentar, nu porneşte de la valorile naţionale de bază, dar nici de la interesele şi obiectivele pe termen lung.
Nivelul scăzut de prognozare social-politică în societate, lipsa unei abordări unitare analitice şi sistemice, dar şi o gîndire strategică deficitară, în acelaşi timp, complică mult, pentru clasa aflată la guvernare, posibilităţile de a elabora şi de a propune societăţii o strategie eficientă pentru depăşirea stagnării şi asigurarea mişcării progresive a societăţii. Această stare de lucruri împiedică formarea unui consens al societăţii moldoveneşti, în ce priveşte conţinutul unei noi politici social-economice de dezvoltare, pentru un viitor apropiat, dar mai ales una susţinută şi împărtăşită de întreaga societate. Se acumulează un întreg complex de contradicţii, nerezolvarea cărora limitează posibilităţile Moldovei de a păşi pe calea dezvoltării, care poate aduce prosperitate poporului moldovenesc. Aceste contradicţii de bază sînt următoarele:
Prima, dintre modelul declarat al democraţiei, economiei de piaţă şi practica reală de gestionare politico-statală, eficienţa căreia este subminată de lipsa cunoştinţelor despre lumea modernă; de lipsa dragostei sincere faţă de popor, dar şi a motivaţiei morale de a îmbunătăţi viaţa lui de către eşaloanele superioare ale puterii; iresponsabilitate; nivelul profesional scăzut şi coruperea birocraţiei.
Cea de-a doua, dintre necesitatea obiectivă de a dezvolta o economie naţională pe bază antreprenorială şi concurenţială și elementele capitalismului oligarhic. Aceste elemente pot impulsiona lupta între grupările politice şi de business pentru preluarea controlului deplin asupra economiei şi statului în întregime, implicînd în această activitate ilegală majoritatea funcţionarilor de partid şi birocraţia coruptă.
Cea de-a treia, dintre nevoia de cooperare internaţională largă în dezvoltarea economică, între obligaţiile internaţionale şi necesitatea de a dezvolta activităţi economice conform metodelor ecologice şi de a îmbunătăţi calitatea produselor alimentare şi sănătatea cetăţenilor.
Cea de-a patra, între nevoia societăţii de a avea un stat de drept, în care este asigurată, în mod practic, supremaţia legii şi nu un stat nereformat, cu sisteme legale şi judecătoreşti controlate politic, care generează nihilismul juridic în societate şi corupţia în instituţiile publice corespunzătoare.
Cea de-a cincea, între necesitatea obiectivă de a asigura pacea socială, armonia în societate şi aprofundarea rupturii dintre nivelul de trai al minorităţii bogate şi al majorităţii societăţii, care continuă să sărăcească, între diferitele grupuri naţionale şi etnice, care sînt implicate cu cinism de către politicieni în lupta pentru putere.
Cea de-a şasea, dintre caracterul deschis al societăţii, pluralismul din mass-media şi societatea civilă în dezvoltare, dar şi dintre manipularea din ce în ce mai masivă a opiniei publice prin intermediul acestor mijloace, politizarea şi parţialitatea unui număr mare de organizaţii publice şi ONG-uri
Cea de-a şaptea, între nevoia stringentă de studiere a istoriei veridice, de dezvoltare a identităţii naţionale, patriotismului moldovenilor şi interesele statului vecin, care folosindu-se de lipsa unor astfel de cunoştinţe în rîndul cetăţenilor Republicii Moldova, impune propriile versiuni referitor la originea şi istoria poporului moldovenesc, precum şi sprijinirea conştientă şi inconştientă de către elită a intereselor din afară.
Aceste disensiuni sînt deja vizibile sub forma ştergerii (spălării) de facto a priorităţilor statale şi naţionale ale moldovenilor, prevalării mentalităţii ariviste a cercurilor de partid oligarhice, în contextul intensificării corupţiei şi a abuzurilor în funcţii, creşterii numărului practicilor ilegale, în lipsa unui control democratic eficient din partea cetăţenilor asupra acelora care îi guvernează. Logica cinică, egoistă a conduitei sociale a majorităţii funcţionarilor publici, dar şi a celor de partid, păturile de „parveniţi”, indică descompunerea morală şi atitudinea nihilistă faţă de societate şi interesele sale de bază. Diferenţa puternică între bogaţi şi majoritatea săracă − cetăţenii ţării, face să crească tensiunea socială în societate, iar nivelul jos de dezvoltare al clasei de mijloc doar sporeşte protestul împotriva nedreptăţii sociale, dar şi intensifică formele sale radicale de manifestare.
Acumularea acestor contradicţii duce la deformarea continuă a contextului socio-cultural al societăţii contemporane moldoveneşti în totalitatea sa, transformînd-o într-o societate cu standarde duble sau chiar triple. Anume din acest motiv, elementele crizei de sistem, crizei generale, în care se află Republica Moldova, necesită în mod obiectiv interpretarea profundă, analitică a realităţii din perspectiva genului de probleme şi fenomene cu care se confruntă societatea, găsirea unor modalităţi de rezolvare a acestora şi asigurarea stabilă a dezvoltării ţării. Strategia de dezvoltare a ţării trebuie să asigure modificări de înaltă calitate, sistemice şi ireversibile în domeniile cheie ale vieţii societăţii în baza principiilor general-democratice şi de durată, valori veritabile ale poporului moldovenesc, bazate pe cultura bogată şi istoria antică.
* Actualitatea existenţei unei strategii de dezvoltare a Republicii Moldova
* Obiectivele de bază ale dezvoltării Moldovei în procesul civilizaţional contemporan
* Direcţiile strategice şi obiectivele pe termen lung
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1682
- Populația:
- 2589 locuitori
Corjova este un sat şi comună din raionul Criuleni. Corjova este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 37 km de orașul Criuleni și la 34 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 2589 de oameni. Satul Corjova a fost menționat documentar în anul 1682.