Iulia Hașdeu s-a născut la 14 noiembrie 1869 la Bucureşti. Poetă, a studiat la Sorbona. Fiica lui Bogdan Petriceicu Hașdeu, filolog, lingvist, scriitor şi istoric.

La vîrsta preşcolară Iulia Hașdeu ştia deja să scrie şi să citească. La 6 ani şi 7 luni, a scris un roman despre viaţa şi faptele lui Mihai Viteazul. La 8 ani, a absolvit şcoala primară, cunoscînd deja limbile franceză, engleză şi germană, iar la 11 ani, clasele gimnaziale, cu premiul întîi”, studiind în paralel muzica la Conservator, secţiile de pian, canto şi pictură.

În septembrie 1881, însoţită de mama sa, plecă să studieze la Paris, fiind înscrisă la Colegiul «Sévigné», unde obţine bacalaureatul în 1886. În acelaşi an Iulia Hașdeu se înscrie la Facultatea de Litere şi Filosofie de la Sorbona, participînd şi la cursurile de la École des Hautes Études din Paris. Concomitent, lua lecţii de pictură şi de canto, dar şi de limbi clasice (latina și greaca). A creat mai multe arii pentru unele din poemele sale. A ţinut la Sorbona două conferinţe, cu temele Logica ipotezei şi A doua carte a lui Herodot, demostrînd un talent oratoric deosebit. Începu chiar pregătirea pentru teza de doctorat. Profesorii erau uimiți de talentul său.

De la începutul anului 1888, din cauza marilor eforturi intelectuale depuse la o vîrstă fragedă care au slăbit-o tot mai mult, Iulia Hașdeu este cuprinsă de primele semne ale tuberculozei. După o încercare de tratament în sudul Franţei, Italia şi Elveţia, revine în ţară, conştientă că sfîrşitul îi este aproape. Iulia Hașdeu a decedat la 29 septembrie 1888. A fost înmormîntată la Cimitirul „Bellu” din București. Tatăl Iuliei, foarte afectat de moartea ei, a construit, în memoria acesteia, un castel la Cîmpina, cunoscut ca Castelul Iulia Hasdeu.

Scrierile Iuliei Hașdeu au apărut postum, prin grija părintelui său, în Oeuvres posthumes: Bourgeons d’Avril, Fantésies et Rêves, Chevalerie, Confidences et Canevas şi Théître, Légendes et Contes.