26 ianuarie 2013, 12:55 Sănătate 5486

Va fi o nouă epidemie de gripă aviară?

Epidemia globală a unui virus mortal – un subiect de thriller fantastic sau o perspectivă a zilei de mâine? Această întrebare a apărut după ce un grup de savanţi occidentali au anunţat anularea moratoriului asupra studiilor legate de virusul gripei aviare, care poate fi fatal pentru oameni.

Experţi ruşi au relatat Vocii Rusiei ce pericol prezintă reluarea experimentelor asupra H5N1.

Studiile asupra virusului gripei aviare au fost sistate acum doi ani. După ce în Olanda şi în SUA s-a creat un tip al virusului care se transmite de la om la om (tulpina originală ajunge în organismul omului după contactul cu păsările), comunitatea ştiinţifică a decis să întreruptă activitatea de cercetare. Pericolul pandemiei în cazul în care virusul ajungea în afara laboratorului a fost considerat prea mare. Însă acum viziunile savanţilor s-au schimbat şi s-a decis continuarea activităţii. Unii experţi consideră că pericolul răspândirii în masă a virusului nu s-a schimbat deloc. De exemplu, el poate fi o armă dorită de terorişti, a declarat în interviul pentru Vocea Rusiei Aleksei Filatov, veteran al detaşamentului antitero din Rusia.

„Dacă transportarea substanţelor explozibile şi materialelor radioactive se poate controla cu mijloacele radioactive existente, în privinţa materialelor biologice, acest lucru este imposibil. Chiar şi o cantitate mică din această substanţă poate contamina un număr uriaş de oameni. De aceea, astfel de activităţi ale oamenilor de ştiinţă trebuie să se afle sub controlul structurilor care combat terorismul internaţional”.

Între altele, oamenii de ştiinţă au declarat că în timp virusul singur îşi creează mutanţi în natură până la posibilitatea răspândirii directe printre oameni, de aceea nu trebuie să dramatizăm decizia de reluare a studiilor asupra H5N1. Potrivit medicului biofizician Nelly Sosedova, această declaraţie a colegilor occidentali este neîntemeiată.

„Nu se poate afirma că în condiţii de laborator se creează aceeaşi tulpină de virus sau în natură se va înregistra tocmai mutantul creat în laborator. Nu întotdeauna mutaţiile sunt egale”.

Totodată, Nelly Sosedova este convinsă că reluarea studierii virusului este necesară pentru a nu ne trezi dezarmaţi în faţa unei posibile epidemii.

„Pierderile umanităţii vor fi de neînlocuit dacă nu se vor crea în paralel mijloace de protecţie. De aceea consider că studiile trebuie să se axeze pe crearea unui vaccin şi a altor preparate biologice, care protejează împotriva mutaţiilor virusului. Atunci, în cazul în care în natură vor apărea mutaţii ale virusului respectiv, savanţii vor avea deja un instrument, un algoritm după care se va crea destul de rapid un material de protecţie”.

Un accent deosebit, potrivit lui Nelly Sosedova, trebuie să se pună pe asigurarea securităţii datelor studiilor. Ele sunt necesare, dar doar cu condiţia respectării unor măsuri dure de protecţie biologică şi regim secret în privinţa lucrărilor ştiinţifice desfăşurate într-o ţară sau alta.