|
Limba noastră-i o comoară…
Aceste rînduri din poezia lui Alexei Mateevici scrisă în îndepărtatul an 1917, care au devenit peste şapte decenii şi jumătate textul imnului Republicii Moldova sînt un fel de motto pentru Sărbătoarea Naţională „Limba Noastră”.
Este sărbătorită în republică din 1990, atunci cînd limbii populatiei indigene din Republica Moldova i-a fost acordat statutul de limbă de stat, pe baza grafiei latine. Axul principal al festivităţilor care au loc în această zi, conform ideii inițiatorilor sărbătorii şi a organizatorilor programelor anuale este spiritualitatea naţională, conservarea şi dezvoltarea limbii materne, tradiţiilor şi libertăţilor asociate cu dezvoltarea culturală a societăţii.
După partea oficială, care constă din depuneri de flori la monumentul lui Ștefan cel Mare, epicentrul evenimentului se transferă pe Aleea clasicilor literaturii situată în același parc, pe scenele și estradele de vară, în piețele din oraşe şi sate, unde răsună poezii și proză, cuvîntări și cîntece, au loc spectacole de teatru și ale artiștilor amatori.
Un aspect important al programului festiv - un tribut adus memoriei personalităţilor de cultură care au adus o contribuţie deosebită la dezvoltarea limbii materne şi a literaturii naționale.
Organizatorii sărbătorii, conform tradiţiei, sînt Ministerul Culturii, uniunile de creaţie, Biroul Relaţii Interetnice, asociaţiile nonguvernamentale.
Poezia lui A.Mateevici „Limba noastră”
Limba noastră-i o comoară
În adâncuri înfundată
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.
Limba noastră-i foc ce arde
Într-un neam, ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.
Limba noastră-i numai cântec,
Doina dorurilor noastre,
Roi de fulgere, ce spintec
Nouri negri, zări albastre.
Limba noastră-i graiul pâinii,
Când de vânt se mişcă vara;
In rostirea ei bătrânii
Cu sudori sfinţit-au ţara.
Limba noastră-i frunză verde,
Zbuciumul din codrii veşnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfeşnici.
Nu veţi plânge-atunci amarnic,
Că vi-i limba prea săracă,
Şi-ţi vedea, cât îi de darnic
Graiul ţării noastre dragă.
Limba noastră-i vechi izvoade.
Povestiri din alte vremuri;
Şi citindu-le 'nşirate, -
Te-nfiori adânc şi tremuri.
Limba noastră îi aleasă
Să ridice slava-n ceruri,
Să ne spiue-n hram şi-acasă
Veşnicele adevăruri.
Limba noastra-i limbă sfânta,
Limba vechilor cazanii,
Care o plâng şi care o cântă
Pe la vatra lor ţăranii.
Înviaţi-vă dar graiul,
Ruginit de multă vreme,
Stergeţi slinul, mucegaiul
Al uitării 'n care geme.
Strângeţi piatra lucitoare
Ce din soare se aprinde -
Şi-ţi avea în revărsare
Un potop nou de cuvinte.
Răsări-vă o comoară
În adâncuri înfundată,
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.
- Haosul de pe Aeroportul Chișinău: Poliția de frontieră vine cu o reacție la nemulțumirea oamenilor
- Persoanele născute în Moldova, avînd cetățenia altor state, pot cere recunoașterea cetățeniei moldov…
- Un nou concert grandios al naistului Constantin Moscovici și Crazy Orchestra
- PROmaraton: Împreună alergăm, împreună salvăm vieți
- Moldova marchează zece ani de liberalizare a regimului de vize
- Un moldovean a decedat în SUA după ce a fost electrocutat de polițiști. Precizările MAE
- El a fost primul opozant al sistemului
- Cum este bună viața la țară?
- Minunatele băuturi te vor ajuta să lupți împotriva kilogramelor în plus, a umflăturilor și a celulit…
- În Austria există un loc uimitor de frumos - Lacul Verde (+ Foto)
- Cu o Luminată și Binecuvântată Sărbătoare a Paștelui, Ortodocșilor!
- Un nou concert grandios al naistului Constantin Moscovici și Crazy Orchestra
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1619
- Populația:
- 1127 locuitori
Vînători este un sat şi comună din raionul Nisporeni. Vînători este unicul sat din comuna cu cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 15 km de orașul Nisporeni și la 73 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 1127 de oameni. Satul Vînători a fost menționat documentar în anul 1619.
Comentarii
(0)