10 august 2022, 11:30 Realitatea moldovenească 2309

Vînzarea terenurilor agricole către străini ca o condiție secretă?

La începutul lunii iulie, președintele României, Klaus Iohannis, a contestat la Curtea Constituțională o lege prin care sînt introduse măsuri de reglementare a vînzării terenurilor agricole situate în extravilan, ceea ce va îngreuna vînzarea terenurilor către străini. Curtea Constituțională a amînat examinarea plîngerii lui Johannes pentru toamnă (conform agendei de lucru a Curții Constituționale, examinarea sa este programată pentru 5 octombrie).

Anterior, deputatul român din grupul parlamentar AUR, Dan Tănase, a declarat că, în ultimii 30 de ani, partidele de guvernămînt din țară au permis vînzarea terenurilor românești către străini "la un nivel nebun". Conform datelor neoficiale furnizate de presa locală, în România de la 30% la 40% din terenurile agricole aparțin străinilor (20-30% - cetățenilor UE și 10% - cetățenilor altor țări, în principal arabi). Cifra de 30% anul trecut, de exemplu, a fost anunțată de noul ambasador al Italiei în România, Alfredo Maria Durante Mangoni, menționînd că antreprenorii italieni sînt principalii investitori în terenurile agricole românești. Statisticile oficiale, desigur, arată cifre mult mai mici.

Înainte ca Republica Moldova să primească statutul de țară candidat la aderarea la UE, fostul președinte Igor Dodon a declarat că, pentru a-i oferi acest statut Republicii Moldova, Bruxelles-ul a înaintat "condiții secrete" Chișinăului. Și oferirea cetățenilor străini a dreptului de a cumpăra terenuri a fost una dintre ele. "Eu am informații că acolo sînt lucruri foarte importante. De exemplu, ei vor să dea străinilor posibilitatea să cumpere terenuri agricole, vor să lichideze raioanele", a declarat Dodon pentru presă.

Iar jurnalistul Dmitri Ciubașenko, după ce a analizat chestionarul pentru aderarea la Uniunea Europeană pe care l-a primit Georgia (guvernul moldovean atunci încă nu intenționa să-și publice chestionarul), a menționat că dosarul de 42 de pagini transmis Ucrainei, Moldovei și Georgiei conține aproximativ 370 de întrebări. Și, printre altele, oficialii de la Bruxelles sînt interesați: dacă Constituția permite supremația legilor UE asupra celor locale? Dacă sînt protejate în țară drepturile LGBT? Sînt permise în țară căsătoriile între persoane de același sex? Există în țară un plan de acțiune privind justiția juvenilă? Este permisă vînzarea terenurilor agricole străinilor?

Continuarea articolului citiți pe Noi.md.