29 septembrie 2017, 11:00 Realitatea moldovenească 4884

„Parteneriatul estic” – iluzie lipsită de perspective

Xenia Florea

Moldova, Ucraina și Georgia din nou, în cor, s-au cerut în UE. Ele îi îndeamnă pe participanții la Summitul „Parteneriatului Estic"(PE), preconizat pentru noiembrie, să ia în considerare meritele lor și să recunoască perspectiva aderării acestor trei țări la Uniunea Europeană, și chiar la spațiul Schengen.

Chișinăul, Kievul și Tbilisiul au cîțiva adepți în rîndurile UE, nu dintre cei mai influenți, ce-i drept. Ministrul de externe al Lituaniei, Linas Linkevičius, care a vizitat recent Moldova, la mijlocul lui septembrie a declarat că țărilor-participante la inițiativa „Parteneriatul Estic", care "fac reforme și cultivă valorile europene", trebuie să le fie oferită perspectiva aderării la Uniunea Europeană.

Lituania are propriul interes în această chestiune. Dar "vechii" membri ai UE nu ard de dorința să recunoască aspirațiile europene ale celor trei lideri ai "Parteneriatului Estic". Recent, în alocuțiunea sa anuală din Parlamentul European, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a indicat posibila direcție de extindere a UE. Și nu este vorba despre Moldova, Ucraina sau Georgia, ci de țările Balcanilor Occidentali.

În întîmpinarea Summitului V al «Parteneriatului Estic»

La 24 noiembrie, la Bruxelles va avea loc cel de-al V-lea Summit din programul UE "Parteneriatul Estic", lansat în 2009 în scopul sporirii influenței UE asupra politicii și economiei celor șase țări postsovietice – Ucraina, Belarus, Moldova, Azerbaidjan, Armenia și Georgia.

Summitul precedent a avut loc în mai 2015 la Riga, după care chiar și fondatorii "Parteneriatului estic" au început să vorbească despre eșuarea inițiativei în cauză. În ianuarie 2016 ministrul de externe al Poloniei, Vitold Vashchikovsky, a declarat că programul "Parteneriatul Estic" a eșuat, din care cauză guvernul polonez "a respins acest concept ca fiind greșit". "Acest format al parteneriatului creează doar iluzii și nu oferă perspective pentru aderarea la UE a unor țări ca Ucraina, Belarus, Moldova, Azerbaidjan și Georgia" – a menționat Vashchikovsky.

Publicația britanică The Guardian scria atunci că UE a creat „Parteneriatul Estic" în scopul "ademenirii în îmbrățișarea Bruxelles-ului" a celor șase țări din spațiul postsovietic prin asocierea politică și integrarea economică, însă două dintre acestea – Belarusul și Armenia – au aderat la Uniunea economică Euroasiatică, care este un fel de concurent al UE, Azerbaidjanul a pierdut interesul pentru program, iar cele trei țări (Moldova, Georgia și Ucraina) nu au arătat rezultate performante, așa că membrii UE habar nu au ce să facă cu „Parteneriatul estic" – să promoveze planul în continuare sau să-și diminueze ambițiile.

Acum, în țările UE se lucrează asupra textului așa-numitei Declarații de la Bruxelles, care urmează a fi aprobată la summitul din noiembrie al PE. Discuțiile se axează în jurul chestiunii includerii unui punct privind recunoașterea aspirațiilor europene ale Ucrainei, Moldovei și Georgiei. O propunere similară deja a existat în „Declarația de la Riga" a summitului precedent, în 2015, însă în documentul final punctul privind perspectivele țărilor-membre ale PE așa și nu a fost expus clar.

Ucraina, Moldova și Georgia doresc lucruri concrete și încearcă să se asigure că la summitul de la Bruxelles vor obține perspectiva de aderare la UE, și deci au convenit să acționeze în comun. În iulie președinții parlamentelor celor trei țări au expediat Parlamentului European o petiție de grup: spicherii au cerut eurodeputaților să adopte o rezoluție privind perspectiva aderării Moldovei, Georgiei și a Ucrainei la UE pînă la Summitul PE de la Bruxelles.

La sfîrșitul lunii august, la Kiev, și la începutul lunii septembrie, la Tallinn miniștrii de externe din cele trei țări au convenit asupra activizării ordinii de zi a Summitului PE și a unei colaborări și coordonări mai strînse în relațiile cu UE. Iar la 15-16 septembrie, în cadrul întîlnirii pentru pregătirea Summitului al V-lea al PE, deputații parlamentelor moldovenesc, ucrainean și georgian (Moldova era reprezentată de vicepreședintele Parlamentului Iurie Leancă și președintele fracțiunii PDM, Marian Lupu) au semnat o declarație comună, numită „Comunicat privind reinterpretarea Parteneriatului Estic ".

Autorii documentului i-au îndemnat pe participanții la viitorul summit să aprecieze meritele celor trei lideri ai PE și să recunoască perspectiva aderării lor la UE.

„A apela la Parlamentul European cu solicitarea adoptării unei rezoluții privind sprijinul politic și o foaie de parcurs pentru aderare. A organiza în Parlamentul European audieri privind viitorul Parteneriatului Estic", se spune în comunicat. Dar, pornind de la cele scrise de presa europeană, împotriva includerii punctului privind perspectivele europene ale Ucrainei, Moldovei și Georgiei în declarația Summitului de la Bruxelles se pronunță Germania și Olanda.

E regretabil totuși ...

„Cei trei lideri al PE sînt supărați că Bruxelles-ul nu apreciază "jertfele" politice și economice ale Kievului, Chișinăului și Tbilisiului. Asta rezultă clar din exemplul altei țări-participante la PE – Armenia.

În timp ce Moldova, Ucraina și Georgia au preferat un singur vector al politicii externe, au acceptat conștient pierderea pieței ruse de dragul aprofundării relațiilor cu UE și, semnînd Acordul de asociere, au acceptat docil toate condițiile Bruxelles-ului, Erevanul oficial a mers pe altă cale.

În toamna lui 2013 Armenia a refuzat să parafeze Acordul de asociere cu UE împreună cu Moldova și Georgia la Summitul PE de la Vilnius, pe motivul «apariției unor noi obligațiuni internaționale», după care a aderat la Uniunea Economică Euroasiatică. Însă acest fapt a deteriorat doar pentru puțin timp relațiile dintre Erevan și Bruxelles. Deja în octombrie 2015, Consiliul UE, la ședința miniștrilor de externe, a autorizat Comisia Europeană să înceapă negocierile privind un nou acord global Armenia-UE, iar 2016 a fost un an record pentru volumul de asistență financiară acordată Armeniei de UE.

În martie curent Armenia și UE au parafat noul acord de parteneriat cuprinzător și extins. Semnarea acestui document este preconizată anume pentru Summitul din noiembrie al PE.

Noul acord-cadru cu UE ține cont de faptul că Armenia face parte din Uniunea Economică Euroasiatică și funcționarii europeni nu se simt deranjați de acest fapt. Mai mult, ambasadorul Lituaniei în Armenia, Ericas Petricas, a declarat că "nu există aici nicio contradicție, din contra, este în folosul conlucrării". Această poziție a UE diferă cardinal de ceea ce spuneau funcționarii europeni atunci cînd Moldova se pregătea de semnarea și parafarea Acordului de asociere. Iată, de exemplu, ce spunea șeful delegației UE în Moldova Schuebel în 2011: „Moldova, ca și celelalte state CSI, trebuie să decidă pe care cale va merge, deoarece Uniunea Europeană și Uniunea Vamală Euroasiatică sînt lucruri incompatibile pentru noi ".

Plus la semnarea unui nou acord de parteneriat cuprinzător și extins, mult mai "cruțător" decît cel al Moldovei, Armenia și UE negociază simplificarea regimului de vize. Discuții de acest fel se duc și cu Azerbaidjanul, care tot nu aspiră să adere la UE și doar a purces la negocieri privind un nou acord cuprinzător și extins cu UE. Toate acestea deranjează Moldova (a obținut anularea vizelor în aprilie 2014), Georgia (în martie 2017 ) și Ucraina (iunie 2017), care au ajuns la aceste preferințe în condiții de pornire mult mai stricte.

Kievul, Chișinăul și Tbilisiul consideră că liderii Parteneriatului Estic merită mai mult. Ministrul afacerilor externe al Georgiei, Mihail Djanelidze, menționa recent că inițiativa UE „Parteneriatul Estic" trebuie să corespundă intereselor și ambițiilor tuturor țărilor participante. Iar ministrul de externe al Ucrainei, Pavel Klimkin, a declarat în luna mai că UE trebuie să treacă la o abordare diferențiată în cadrul programului „Parteneriatul Estic".

„Consider că a venit timpul să cugetăm asupra unei diferențieri eficiente în interiorul PE. Nu pot țările care au obținut asocierea și regimul fără vize să facă aceleași lucruri ca și țările care nu aspiră nici acum, nici pe viitor, la integrarea europeană. Este inadmisibil ca în fața Ucrainei și a Armeniei să stea aceleași sarcini, nu se poate ca nouă să ne fie alocate aceleași resurse, inclusiv financiare. Fiecare participant la „Parteneriatul Estic" trebuie să fie perceput în baza realizărilor proprii", a declarat ministrul de externe al Ucrainei.

Viitorul summit al „Parteneriatului Estic", consideră Klimkin, trebuie să devină o anumită fațetă în realizarea abordării individuale a țărilor participante la acest program al UE.

Continuarea aici.