07 martie 2016, 11:10 Realitatea moldovenească 5362

Istoria alegerilor preizdenţiale ce au avut loc în Moldova

În anii de independenţă, Republica Moldova a fost condusă de patru Preşedinţi (inclusiv actualul), dar alegeri prezidenţiale au avut loc de nouă ori.

După cum relatează TRIBUNA, primul scrutin prezidenţial a avut loc la 8 decembrie 1991. Unicul candidat în acele alegeri (şeful statului a fost ales direct de către popor – n.r.) a fostMircea Snegur, care a fost votat de 98,17% din participanţii la scrutin.

Al doilea scrutin a avut loc la finele anului 1996 şi de asemenea a fost unul care a presupus alegerea şefului statului direct de către cetăţeni. În primul tur de scrutin, desfășurat la 17 noiembrie 1996, Mircea Snegur s-a clasat pe primul loc cu 38,75% din voturi, urmat de către Președintele Parlamentului de atunci, Petru Lucinschi – cu 27,66% din voturi. Totuși, Petru Lucinschi a cîștigat cu 54,02% din voturi în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 1 decembrie 1996.

Cele de-ale treilea alegeri prezidenţiale au avut loc la finele anului 2000, aceasta fiind prima încercare de alegere a şefului statului în Parlament după reforma constituţională din acel an. Prima tentativă de alegere a Preşedintelui ţării a avut loc pe data de 1 decembrie. La votare au participat 100 de deputaţi din 101. Liderul comuniştilor,Vladimir Voronin a acumulat 48 de voturi (avînd doar 40 de deputaţi în fracţiune), iar Pavel Barbalat, candidatul forţelor democratice – 37 voturi. 15 voturi au fost declarate nule. La 4 decembrie 2000 din nou au fost organizate alegeri prezidenţiale, la care au participat 98 de deputaţi din 101. Vladimir Voronin a acumulat 50 de voturi, Pavel Barbalat – 35, iar 13 voturi au fost declarate nule. O nouă încercare de alegere a şefului statului s-a organizat pe data de 21 decembrie 2000, dar scrutinul nu a fost deliberativ, deoarece la şedinţă s-au prezentat doar 48 de deputaţi, minimul necesar fiind de 61.

A patra alegere a şefului statului a avut loc la 4 aprilie 2001, Vladimir Voronin, liderul PCRM, fiind votat de 71 de deputaţi comunişti şi astfel devenind Preşedinte al RM.

A cincea alegere a şefului statului a avut loc la data de 4 aprilie 2005, în funcția de Președinte al Republicii Moldova cu 75 voturi ale deputaților PCRM, PPCD, PDM și PSL a fost reales Vladimir Voronin. Două voturi au fost anulate, iar un singur vot a fost acordat academicianului Gheorghe Duca.

În iunie 2009, Parlamentul, dominat de comunişti, a organizat cele de-a cincea alegeri prezidenţiale din istoria RM, dar Zinaidei Greceanîi, candidatul PCRM, nu i-a ajuns un singur vot pentru a deveni Preşedinte, ea fiind votată doar de 60 de deputaţi comunişti.

La finele anului 2009, Marian Lupu, liderul PD, candidează la funcţia de Preşedinte în calitate de candidat al alianţei de guvernare (Alianţa pentru Integrare Europeană). Dar, nici în cadrul scrutinului din 10 noiembrie, nici în cadrul scrutinului din 7 decembrie, el nu acumulează numărul necesar de voturi, fiind votat de doar 53 de deputaţi.

La finele anului 2011, situaţia se repetă, iar Marian Lupu înregistrează un nou eşec în tentativa de a ajunge Preşedinte al Republicii Moldova.

În cadrul celor de-a noua alegeri prezidenţiale din istoria RM, care au avut loc la 16 martie 2012, Nicolae Timofti reuşeşte să obţină susţinerea a 62 de deputaţi, devenind Preşedinte al RM.