15 februarie 2015, 13:02 Diaspora moldovenească 9820

Lungul drum al păcii în Ucraina

Dupa aproape 16 ore de discutii cancelarul german, Angela Merkel, si presedintele francez, Francois Hollande, au reusit sa gaseasca o cale de apropiere intre Ucraina si Rusia. A fost un efort diplomatic urias, care a condus, intr-un final, la un acord menit sa readuca pacea in Ucraina si linistea in Europa.

Ce anume si-au spus liderii celor patru state in spatele usilor inchise ramane, deocamdata, un secret. Posibil, opinia publica nu va afla niciodata detaliile acelor lungi si incordate negocieri, dominata de o tensiune resimtita chiar si de ziaristii aflati in incaperea de alaturi.

Acordul de incetare a focului va intra in vigoare in miezul noptii de 15 spre 15 februarie. Intre timp, involuntar revin in memorie diferitele etape ale lungului drum strabatut pana la summitul de la Minsk.

La Davos, spre exemplu, presedintele Ucrainei, Petro Porosenko a recunoscut ca de fiecare data cand s-au intalnit, omologul sau rus, Vladimir Putin, a avut alta abordare, de parca nici el nu stia, de fapt, ce vrea. "Eu cred ca scopul este unul singur - distrugerea Ucrainei", a incercat un raspuns la atitudinea plina de ambiguitate a presedintelui Putin o sursa apropiata administratiei de la Kremlin.

"Pe de o parte, Rusia nu va restitui niciodata Crimeea, pentru ca este un capitol inchis, iar pe de alta parte, Ucraina nu va accepta un astfel de deznodamant si nu va lasa Crimeea in pace, va incerca recuperarea peninsulei cu ajutorul institutiilor internationale. Moscova nu are nimic impotriva daca UE va integra cele sase regiuni vestice ale Ucrainei, unde oamenii sunt mai apropiat, spiritual si etnic, de Occident. Restul insa va fi cu Rusia", a explicat respectiva sursa pentru cotidianul Vedomosti.

Or, acest lucru insemna, de fapt, conflict armat. Scenariu pe care o parte din anturajul lui Putin, asa numitul partid al razboiului, era dispusa sa il urmeze, dar ideea nu a intrunit unanimitate. De fapt, opozanti s-au strans mai multi decat sustinatori. S-a vehiculat si alta varianta - crearea unei zone tampon dupa modelul cecen.

De altfel, scria recent Financial TImes, Putin i-a propus cancelarului Merkel o varianta cecena de reglementare a crizei din Ucraina in noiembrie, la summitul din Australia. Potrivit cotidianului britanic, presedintele Rusiei s-a aratat gata sa adopte in privinta Kievului politica aplicata in cazul Ceceniei: autonomie pentru regiunile din estul Ucrainei in schimbul banilor.

O idee care a ingrozit-o, pur si simplu, pe Merkel, care a aranjat in graba o intrevedere cu Putin. Inutil. A fost momentul cand Berlinul isi cam pierduse orice speranta ca va reusi sa-l determine pe Putin sa adopte o pozitie mai flexibila. In acest context Merkel a declarat ca Rusia ar putea constitui o amenintare nu numai la adresa Ucrainei, dar si a Georgiei sau Balcanilor.

Vorbele lui Merkel au fost ca un semnal pentru NATO, care a decis o consolidare majora a fortelor sale militare din Europa.Cateva saptamani mai tarziu, la inceputul lunii ianuarie, violentele au luat o amploare fara precedent in estul Ucrainei, soldate cu zeci de morti din randul populatiei civile. Conform regulei rebelii separatisti au acuzat Kievul, care a aratat cu degetul spre fortele proruse.

La Kiev a fost evocata, din nou, posibilitatea unei mobilizari, ba chiar instituirea starii de razboi. Sansa dialogului parea ca se stinge cu fiecare zi. Haosul batea, parca, la usa, iar perspectiva unui razboi cu Rusia se contura tot mai pregnant la orizont. Pentru a preveni un dezastru, Merkel si Hollande au luat initiativa angajarii unui ultim efort. Au fost la Kiev, la Moscova, cancelarul s-a deplasat la Washington pentru a analiza situatia creata cu presedintele Barack Obama.

Ultima etapa a acestui drum anevoios s-a consumat la Minsk. Mingea se afla acum in terenul separatistilor si al lui Putin. De ei depinde ca Europa sa nu ajunga camp de lupta intr-o confruntare dintre Occident si Rusia.