|
Cultura vinului la moldoveni
În ce priveşte asocierea vinurilor cu felurile de mîncare, aceasta nu va fi niciodată perfectă, dacă nu se vor respecta anumite reguli, deoarece caracterul şi personalitatea fiecărui vin trebuie să corespundă cu aroma şi gustul fiecărui fel de bucate.
În unele cazuri este de dorit să apară „dezacorduri”, punîndu-se astfel mai bine în evidenţă atît calităţile bucatelor, cît şi cele ale vinurilor. Aceasta se realizează, servind prin contrast, un preparat cu aromă puternică (de exemplu, friptură de pui) cu un vin uşor. Ţuica sau rachiul de drojdie sînt băuturile care au dreptul să deschidă masa. Ele trebuie să fie însoţite de o gustare alcătuită din brînză sau telemea, alte bucate nu prea săţioase, alune sărate, măsline etc. Se recomandă ca apoi să urmeze ciorba sau supa, care „să şteargă” ţuica şi să pregătească „intrarea vinului”.
Pentru masa obişnuită, aleasă în familie sînt preferate: vara − vinurile seci, demiseci, moderat alcoolice; iarna − vinurile roşii şi mai tari, care încălzesc; primăvara − tradiţionalul vin cu pelin, alb, roşu sau vin sec superior; toamna − must, vinuri tinere, total fermentate sau uşor dulci.
Pentru o masă festivă se recomandă o anumită ordine de servire a vinurilor după calitate şi felul de mîncare. Pentru fiecare fel de mîncare se recomandă să se schimbe tipul de vin.
Se poate spune că există o anumită compatibilitate şi asociere a anumitor tipuri de vinuri cu anumite feluri de mîncare. Аmbianţa bucatelor plus vin trebuie să fie într-o cumpătată armonie. De aceea trebuie să cunoaştem bine tipurile de vinuri, însuşirile lor calitative şi asocierea lor la anumite mîncăruri. De altfel, fiecare mîncare caută să-şi găsească vinul ei şi fiecare vin − mîncarea lui. E drept că sînt şi vinuri „zburdalnice”− cum e şampania, pentru care orice mîncare e bună − şi mîncăruri uşoare precum brînzeturile, care nu resping nici un fel de vin.
Arta de a produce şi a consuma vinul la moldoveni a fost şi a rămas o parte integrantă a culturii acestui neam. Întotdeauna s-a pledat pentru un consum raţional, precum ne spune zicala – „viţa-de-vie aduce bucurie”, cu o condiţia să posezi arta consumului băuturii. Voltaire, scria: „Vinul este desăvîrşirea şi ordinea naturii, şlefuită de om cu pricepere, calm şi voluptate”.
Viţa de vie, vinul ne-a însoţit şi ne însoţeşte pe tot parcursul vieţii (botez, cununie, înmormîntare), de sărbătorile calendaristice (Paşte, Crăciun) şi la cele de peste an.
- Cum comentează Popșoi informațiile privind intenția autorităților de a introduce vize cetățenilor ru…
- Compania DAAC Hermes S.A. a primit Certificatul de credibilitate ca cel mai onest contribuabil ©
- Deputați din Parlamentul Republicii Moldova în vizită la SA Viorica Cosmetic: "Avem cu ce ne mîndri"…
- China va introduce regimul de călătorie fără viză pentru cetățenii mai multor țări
- Cu ce anunț vine ASP pentru moldovenii aflați în Israel și Rusia
- Cazul moldovenilor blocați în Grecia: Cu ce precizări vine Ministerul de Externe de la Chișinău
- Scrisul: una dintre cele mai importante invenții
- Marcus Cato, senator roman, a învățat limba greacă la vârsta de 80 de ani
- Femeile misterioase moire care au construit megaliții din Portugalia (+Foto)
- Suta de Movile - un monument natural unic pe teritoriul Moldovei (+Foto)
- Eco-Plantația Viopark: Inima Verde a Cosmeticelor Viorica
- Meteoritul din Sahara s-a dovedit a fi un fragment din scoarța unei protoplanete
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1574
- Populația:
- 903 locuitori
Jora de Sus este un sat din cadrul comunei Jora de Mijloc, raionul Orhei. Localitatea se află la distanța de 29 km de oraşul Orhei şi la 73 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 903 oameni. Satul Jora de Sus a fost menționat documentar în anul 1574.
Comentarii
(0)