02 octombrie 2017, 11:15 Cultura 21940

10 dintre cele mai neobișnuite muzee ale Moldovei

Am găsit 10 muzee unicat care trebuie vizitate neapărat.

Muzeul „Casa Mierii"

„Casa Mierii" din satul Răciula, raionul Călărași este un adevărat muzeu de apicultură, care se află între stupi și flori. Aici fiecare turist poate urmări rodul muncii albinelor într-un stup din sticlă, dar și să confecționeze diverse suveniruri din ceară de albine și să guste, bineînțeles, diferite tipuri de miere, să încerce hidromierea (băutura obținută prin fermentarea mierii) și vinul de casă. La Muzeul „Casa Mierii" totul e istorie, iar una dintre colecții e mîndria principală: fețe de masă, care au circa 100 de ani.

Interesant e că e o afacere de familie, care există deja de zece ani, familia Stegărescu hotărînd cu ani în urmă, să organizeze prisaca în curtea casei sale. Și nu în zadar, stupul de albine din sticlă, degustările și decorul etnic atrag pe an ce trece tot mai mulți turiști.

Aici nu doar că puteți aprecia calitatea mierii, dar, să observați, de asemenea, viața albinelor în stupul special construit, care în condiții obișnuite nu-i este accesibil ochiului uman. Puteți vedea aici tot procesul de lucru al truditorilor galbeni în dungi: cum își formează fagurii - celula pentru viitoarea generație de albine. Ținînd cont de faptul că spațiul interior poate dezorienta albinele, stupul din sticlă este conectat foarte simplu, ca să poată accede liber aerul: cu o țeavă metalică, care iese direct spre nord, chiar din peretele casei. Primăvara și toamna soare în această parte practic nu e, și, prin urmare, întotdeauna e înșelător de răcoros. Se știe că albina, la temperaturi de sub + 16 + 18 grade, nu iese din casa sa.

În camera în care se află stupul din sticlă sînt expuse piese de muzeu, legate de miere: cîteva tipuri de miere, propolis, ceară și lumînări din ceară, polen, balsamuri în bază de alcool și chiar băutura alcoolică din miere - medovuha. De asemenea, puteți să luați cunoștință de diplomele și premiile obținute de muzeu la expozițiile, la care au participat exponatele muzeului.

Muzeul „Pîinii"

În satul Văleni, raionul Cahul se află cel mai "delicios" muzeu al Moldovei. Aici nu vedeți vedea inscripția "Nu atingeți exponatele cu mîinile", aici totul este invers, exponatele nu numai că pot fi atinse, ci și mîncate. Covrigii, colacii mari și mici, hulubașii din aluat, acestea sînt doar o mică parte a exponatelor acestui muzeu rar. În total, în muzeu sînt expuse circa 20 de tipuri de produse de panificație.

Autorul ideii creării muzeului este Vera Kaminskaia, care are propria brutărie. Decizia de a crea Muzeul "Pîinii" Vera a luat-o după ce pîinea făcută de ea a cîștigat un premiu la un concurs internațional.

Brutarii Verei Kaminskaia lucrează în conformitate cu rețetele tradiționale, fără utilizarea aditivilor alimentari. Vera Kaminskaia este sigură că starea de spirit a brutarului i se transmite, desigur, pîinii și nu are importanță ce face el în acest moment, frămîntă aluatul sau decorează colacii, trebuie să fie pace în sufletul său.

Pîinea cea mai delicioasă, potrivit spuselor femeii, se obține din asemenea componente precum: apă, faină, drojdie, sare și multă, multă dragoste. Aceasta rețetă tradițională are mai mult de o sută de ani. În afară de pîinea delicioasă pe care o pot gusta, vizitatorii muzeului pot asista la ceremoniile tradiționale ale nunții moldovenești improvizate. Locuitorii satului Văleni sînt mîndri de muzeul lor unic.

Muzeul "Sticla"

Un muzeu unic de băuturi alcoolice se află în satul Ternovca, care este situat pe malul stîng al Nistrului. Colecția se află într-o clădire care amintește ca formă o sticlă și măsoară 28 de metri în înălțime. Patru etaje, cinci camere, decorate cu o mulțime de sculpturi. O cantitate enormă de sticle, din circa 100 de țări ale lumii. Toate sticlele sînt incluse în registrul muzeului. Sticlele sînt din cele mai diverse: de la cele foarte mici, cum ar fi sticla din Mexic, în formă de cartuș, în care încap 10 grame de whisky pînă la o sticlă imensă bombată de vodcă din Ucraina. Sticla în cauză este închisă cu un știulete de porumb și are capacitatea de 25 de litri, astfel se păstrează țuica curată.

Toate sticlele sînt unice, diverse, putem spune, minunate. Sînt atît de multe, încît îți fug ochii. Ce nu e aici! Țigări, becuri, arme reci și automate, ansambluri arhitecturale, busturi ale celebrităților. Nu sînt uitate nici unele părți anatomice ale corpului: sticlele cu Grappa (brandy italian) nu le deosebești de trabucuri. Sticla de vodca ucraineană sub forma unei baghete e puțin probabil să o poată folosi vreun polițist rutier. Bustul lui Petru I țarul Rusiei cu 7 litri de "apă de foc" constituie elementul de decor al compoziției din porțelan.

Foarte multe sticle sînt din Rusia. O raritate: o sticlă de medovuha din anul 1882, într-un recipient, care amintește o sticlă gigantică de parfum scump - Vodca moscovită «Kauffman». Printre exponate - vodca "Kalașnikov" într-o versiune originală-cadou. Sticla sub forma unui automat, de dimensiuni naturale, este plasată într-un cufăr din lemn. Pentru originalitate această invenție a rușilor a luat nu o dată premii internaționale.

Băuturile chinezești sînt toate doar exotică. Tinctura vindecătoare "Trei Dragoni", preparată după o rețetă veche, mai curînd vă poate speria, decît intriga.

Într-o sticlă de doi litri de alcool de orez de 40 de grade înoată trei specii de șerpi, o șopîrlă, e adăugată pulbere din carapacea țestoasei și plantele: cătină de garduri (Lýcium bárbarum sau Goji), jujubier (Jojoba codonopsis), Dang She (ginsengul săracului sau Codonopsis), rou cong rong (Cistanche deserticola sau rădăcină de morinda).

Potrivit unor zvonuri, cîteva grame de acest amestec exploziv îl transformă pe cel mai pașnic om într-un obsedat sexual. Mai există și alte sticle cu șerpi înăuntru.

Pe teritoriul proprietății colecționarului, există în afară de muzeu, un hotel, un restaurant, un colțișor pentru grătar, piscină, cort de tenis.

"Muzeul Viu al Covorului"

În Găgăuzia țesutul covoarelor devine astăzi o îndeletnicire populară printre tineri, iar recent, în satul Gaidar din Autonomia Găgăuziei, a fost deschis "Muzeul Viu al Covorului". Acest proiect a fost lansat cu sprijinul autorităților locale.

Potrivit spuselor reprezentantului Primăriei satului Gaidar Galina Gapsamun, scopul creării muzeului este renașterea și continuitatea tradițiilor de țesere a covoarelor. În acest scop în sat a fost creată organizația obștească "Tineretul satului Gaidar", membrii căreia au decis să reînvie tradiția strămoșilor: covorul găgăuz realizat manual.

Primarul satului Ilia Chiosea a remarcat faptul că covoarele din Găgăuzia sînt cunoscute nu numai în Moldova, dar și în străinătate, spre exemplu în: Turcia, Rusia, Marea Britanie și chiar Statele Unite ale Americii. "Covoarele noastre devin exponate permanente la expozițiile internaționale de meșteșuguri tradiționale", a subliniat primarul.

În afară de istoria acestui meșteșug la muzeu puteți lua lecții de confecționare, mai întîi a aței din lînă de oaie, iar apoi din aceste ațe a adevăratelor covoare, exact la fel, cum țeseau

străbunicele noastre acum 150 de ani. Cu forțele elevilor gimnaziului și ale sătenilor au fost adunate mai mult de 300 de exponate pentru muzeul satului.

Pentru a ajunge în satul Gaidar, trebuie să ieșiți de pe drumul care leagă Ceadîr-Lunga și Comratul, într-o parte și să mai parcurgeți trei kilometri. Autobuzele și taxiurile sînt o raritate, trec doar mașini de ocazie, pe acest drum. Mașinile locale transportă călătorii, chiar și fără tradiționala ridicare a mîinii, opresc pur și simplu și deschid ușa.

Мuzeul «Casa Părintească»

Muzeul Privat de Meșteșuguri Populare «Casa Părintească» a fost deschis la 26 noiembrie 2000. Principala sa proprietate este o casă cu patru camere, diverse unelte și un loc pentru divertisment. Aici puteți să vă plimbați însoțiți de ghid, să mergeți la lecții în atelierul artizanal, precum și la diverse seminare interesante, ba chiar să participați la spectacole folclorice, să gustați preparate ale bucătăriei tradiționale și să faceți o plimbare pe traseul turistic al muzeului.

Pensiunea «Casa Părintească», situată în satul Palanca, raionul Călărași, Republica Moldova este un fel de muzeu al vieții rurale. Aici a fost recreată atmosfera vieții cotidiene moldovenești tipice și a meșteșugurilor. În zilele de sărbătoare, aici sînt organizate spectacole folclorice și servite preparate ale bucătăriei moldovenești tradiționale, dar și sînt organizate excursii într-o trăsură împodobită frumos pe un traseu special.

Acest muzeu neobișnuit vă va rămîne în memorie grație culorilor, aromei și spiritului adevăratei gospodării moldovenești. Ca amintire puteți lua cu voi suveniruri originale, preparate în stil tradițional moldovenesc.

Muzeul «Moara de apă»

Vizitînd Stroiențî, un mic sătuc de la nordul Transnistriei, veți simți nicăieri ca în altă parte legătura timpurilor și eternitatea naturii. Secretele și legendele învăluie acest colțișor pitoresc.

Vizitînd monumentul istoric "Moara de apă", veți putea vedea procesul de producere al făinii cu echipament, instalat la sfîrșitul secolului al XIX-lea. Programul de excursie include vizitarea Muzeului "Moșia moldovenească"

Moara a fost construită în anul 1881. Zidurile sale au fost ridicate din piatră de moloz, în adîncul încăperii morii a fost construită o platformă, pe care au fost instalate pietrele morii.

Spațiul de deasupra platformei a fost împărțit în două părți de o construcție-paravan, pe care era stocat și luat grîul pentru a fi măcinat. Roata mișcătoare se află în afara peretelui din stînga, pe un ax din lemn, al doilea capăt al căruia trece printr-o deschizătură în peretele morii spre încăperea morii, de unde cu ajutorul roților și curelelor mișcarea era transmisă pietrelor morii. Apa ajungea la roată prin canalul situat în spatele morii. Astăzi, mecanismul morii a fost restaurat și astfel puteți vedea cum avea loc procesul de prelucrare a cerealelor, la sfîrșitul secolului al XIX-lea.

Muzeul Fermierului

În satul Cotova, raionul Drochia se află unicul muzeu din Moldova în aer liber, unde a fost adunată o colecție de căruțe vechi și instrumente străvechi. Aici puteți afla cum prelucrau strămoșii noștri pămîntul și modul în care aceștia păstrau recolta.

Muzeul a fost deschis în urmă cu zece ani, de fermierul din satul Cotova, Petru Flocosu. Studiind istoria meleagului natal, el a adunat o colecție de mai mult de două mii de exponate. Unele dintre exponate au sute de ani, ele fiind menținute în stare de funcționare. Muzeul a fost vizitat deja de turiști din 20 de țări și în fiecare an numărul vizitatorilor se dublează. Cel mai adesea aici vin elevii și studenții din Moldova.

Muzeul este situat la 12 kilometri de Drochia și la 35 de kilometri de Soroca.

Muzeul Meșteșugurilor Populare

Din anul 1984 în satul Ivancea funcționează "Muzeul Meșteșugurilor Populare". Acesta este situat în incinta vechiului conac al boierului Balioza. Muzeul dispune de o expoziție permanentă, dedicată meseriilor tradiționale moldovenești. În una dintre săli sînt expuse obiecte din ceramică roșie și neagră. În alta - o colecție de piese unice din metal. Timp de multe secole, fierarii locali erau foarte cunoscuți pentru măiestria lor.

În plus, muzeul are o expoziție care demonstrează modurile de prelucrare artistică a pietrei. Există în muzeu o sală deosebită, decorul căreia îl constituie covoarele și hainele țesute de mîinile pricepute ale meșterițelor-țesătoare. Se privesc exotic pieile și coarnele de animale prelucrate iscusit. Adevărate bijuterii ale colecției sînt obiectele lăutarilor, vorbim de vasta colecție de instrumente muzicale.

Expoziția muzeului a fost organizată în baza principiului tematic cu obiecte originale, care datează din secolele XIX-XX.

Muzeul Tehnicii de Calcul

Foarte puțini oameni nici nu bănuiesc că la Chișinău există un muzeu al tehnicii de calcul, deschis pe lîngă Institutul de Matematică și Informatică (întrebați la intrare și vi se va răspunde amabil cum să-l găsiți). Este mic, dar se poate lăuda cu o colecție vorbitoare și originală de cele mai diverse artefacte tehnice: de la aritmometre mecanice pînă la tehnologii Apple. Exponatele sînt restaurate cu pricepere și cu dragoste de către custodele muzeului, multe dintre ele sînt în stare lucrativă, se încarcă cu succes, pe display clipesc cursoarele.

Fanii filmului "Terminator 2" vor fi fericiți să vadă în colecție calculatorul compact Atari Portfolio, acesta era utilizat de John Connor în scena cu bancomatul. Există în muzeu și console de joc, inclusiv o asemenea consolă clasică precum Atari 2600, Nintendo Gameboy (în diverse variații) și Nintendo Game & Watch (în baza acestei serii în URSS au făcut o linie de jocuri electronice portabile de buzunar Electronica - "Nu pogodi!" (stai ca-ți arăt eu), "Bucătarul vesel" etc ...).

Colecția nu se limitează exclusiv la tehnologiile de calcul. Există la muzeu și tehnică audio și video de epocă, inclusiv, casetofoane cu bobină, care arată incredibil de elegant, în timp ce reproduc muzica.

Un stand aparte este dedicat diverselor dispozitive de stocare a informației de cele mai diferite capacități și dimensiuni. Vorbind ironic, principiul este simplu cu cît discul este mai mare ca dimensiuni cu atît mai puține date conține. În procesul evoluției tehnice acestea deveneau tot mai mici, putînd păstra tot mai multe informații. Este interesantă, de asemenea, colecția de telefoane mobile vechi, minunîndu-ne de cît de voluminoase și incomode erau pînă, realtiv, nu demult.

"Muzeul Pompierilor" sau Școala de Protecție Civilă

Despre existența acestui muzeu știu, nici pe departe, toți chișinăuienii, în schimb, aici le place să vină turiștilor străini. La "Muzeul Pompierilor" de la Chișinău, așa cum este numit în popor, a fost realizată reconstrucția generală și aici a apărut "Școala de Protecție Civilă". Muzeul există de 30 de ani. Aici sînt diorame care povestesc despre situațiile de urgență posibile, machete, pe care puteți vedea cum funcționează sistemul de securitate a Teatrului de Operă și Balet, și într-un bloc multietajat, și într-o casă de la țară.

Există la muzeu un obiectiv unic - "Camera fricii", cum o numesc vizitatorii impresionabili, lucrătorii muzeului o numesc însă oficial "Camera cauzelor incendiilor". Iluminarea camerei în stare lucrativă e zero, fiind respectiv întuneric. Iar cînd într-acolo intră vizitatorii, începe să iasă fum. Apoi sînt afișate cauzele provocării incendiilor: fierul de călcat, cuptorul, explozia balonului de gaz etc. Ghizii anunță datele statistice ale incendiilor. Camera recreează incendiul, apropiat de tabloul real, demonstrînd cum ar putea arata o casă după incendiu.

Există exponate "scoase din incendii", pe pereți sînt agățate fotografii originale ale oamenilor decedați. Muzeul este situat lîngă Stația de Pompieri, ceea ce face posibil ca excursioniștii să fie familiarizați cu realitățile de zi cu zi ale pompierilor.