|
Împăratul Traian. Ce trebuie să știm despre această personalitate controversată
Împăratul roman Traian, al cărui nume poartă acum unul dintre bulevardele capitalei moldovenești, în cinstea sa sînt numiți copii și vinuri, a fost de fapt inamicul civilizației strămoșilor noștri și o personalitate foarte controversată, fapt confirmat de faptele istorice enumerate mai jos.
În anul 106, împăratul roman Traian a cucerit o parte din teritoriul Daciei (20-25%) şi capitala sa Sarmisegetuza, formînd pe acest teritoriu provincia romană cu acelaşi nume – Dacia.
După cum scrie portalul moldovenii.md, Traian a „jefuit” Dacia centrală cucerită, a scos de pe teritoriul său mari bogăţii - aur, argint, valorile culturale ale dinastiei regale dacice, a distrus elita statului, a distrus capitala şi edificiile religioase ale strămoşilor noştri.
Traian a adus la Roma o pradă bogată din Dacia, spre deliciul populaţiei, care a parazitat pe nenorocirile altor popoare – cetăţenii romani „civilizaţi”, obişnuiţi să trăiască din pomenile împăraţilor, care au jefuit popoarele cucerite. Nici o victorie a Romei nu a fost celebrată cu atîta fast, precum victoria lui Traian asupra Daciei.
În cinstea acestei victorii la Roma a fost nivelat unul dintre dealuri, în locul căruia Traian a construit un complex imens, din care a rămas o parte din ruine şi faimoasa Columna lui Traian, pe care sînt reprezentate scenele din războaiele dacice.
Tendinţa unor istorici de a-l eroiza pe împăratul Traian, de a face pe duşmanul civilizaţiei strămoşilor noştri un erou naţional, dorinţa de a-i atribui fapte bune este condamnabilă şi nu este susţinută de patrioții din Republica Moldova.
Evlavia nechibzuită pentru această personalitate foarte controversată este atît de răspîndită că astăzi cu numele lui sînt numiţi copii, străzi, vinuri. Aceluiaşi împărat îi este atribuită construcţia fortificaţiilor pe teritoriul actual al Republicii Moldova - aşa-numitul Valul lui Traian, care nu are nici o legătură cu Traian.
Aceste fortificaţii au fost construite de către moldoveni. Dovadă a acestui fapt este că cea mai mare dintre construcţiile de acest gen, care se întinde de la oraşul Leova pînă la Bender este situată exact de-a lungul frontierei de sud a Moldovei secolului al XVI-lea, atunci cînd partea de sud a Moldovei contemporane a fost ocupată de turci, care au format acolo raiale (regiuni aflate sub controlul otomanilor). Caracterul acestei construcţii arată că ea este construită pentru a se apăra contra atacurilor de la sud, şi anume pentru apărarea Moldovei de turci şi tătari, şi nu pentru apărarea romanilor de „barbarii din nord”, aşa cum le place unor „istorici profesioişti” să-i numească pe strămoşii noştri.
Alte date istorice interesante ale istoriei moldovenești le puteți găsi pe site-ul moldovenii.md.
Sursa:
- Diaspora, însemnată să se înregistreze în prealabil pentru alegerile prezidențiale
- Anunț important pentru cetățenii Republicii Moldova aflați în Rusia
- MAEIE clarifică: nicio schimbare în regimul de călătorie pentru cetățenii moldoveni în Israel
- Noi reguli pentru persoanele care pleacă în călătorie cu mașinile în Grecia
- O nouă locație cu multe posibilități pentru tineri: A fost lansat Centrul Comunitar YMCA Moldova pen…
- Haosul de pe Aeroportul Chișinău: Poliția de frontieră vine cu o reacție la nemulțumirea oamenilor
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1852
- Populația:
- 605 locuitori
Surchiceni este un sat din cadrul comunei Baimaclia, raionul Căuşeni. Localitatea se află la distanța de 38 km de orașul Căușeni și la 63 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 605 oameni. Satul Surchiceni a fost menționat documentar în anul 1852.
Comentarii
(0)