Svetlana Burghiu (pînă la căsătorie Paikova) - cîntăreață de operă (mezzo-soprană). Soția lui Iacob Burghiu.

S-a născut pe 3 septembrie 1945 în or. Krasnoiarsk, Federația Rusă, într-o familie de intelectuali.

După absolvirea liceului a fost înmatricultă la Universitatea de Stat din Krasnoiarsk, la Facultatea de Istorie și Filologie. Doi ani mai tîrziu (1965), în urma unui concurs, a fost înscrisă la Institutul de Stat de Artă Teatrală "A. Lunacearski" (GITIS) din Moscova, clasa profesorului G. Aden, Facultatea de Artă Teatrală.

Debutul Svetlanei Burghiu a avut loc pe scena de operă în 1970.

După absolvirea GITIS-ului, în 1970 a devenit solistă a Teatrului de Operă și Balet din Moldova.

În 1974-1977 a făcut stagiul la Teatrul Bolșoi (Teatrul Mare) din Moscova. În timpul acestuia a jucat roluri în spectacolele: "Evgheni Oneghin" de P. Ceaikovski, "Aici zorile sînt liniştite" de K. Molceanov, "Rigoletto" de G. Verdi.

În anii 1978-1979 a urmat stagierea la teatrul "La Scala" din Milano. Ulterior a cîntat pe scena Teatrului de Operă și Balet din Moldova (1980-1995).

A ținut recitaluri și masterclasuri atît în Republica Moldova, cît și în afara țării.

Darul său de reîncarnare în scenă, precum și timbrul irepetabil al vocei Svetlanei Burghiu au fost înalt apreciate de celebra cîntăreaţă de operă rusă Irina Arhipova, care o numea "mezzosoprana cu vocea de argint".

Operele în care a jucat Svetlana Burghiu:

"Evgheni Oneghin", de P. I. Ceaikovski;
"Carmen" de G. Bizet;
"Mătușa Courage" de S. Kortes;
"Dama de pică" de P. I. Ceaikovski;
"Cavalleria Rusticana" de P. Mascagni;
"Aici zorile sînt liniştite" de K. Molceanov;
"Vrăjitoarea" de P. Ceaikovski;
"Norma" de B. Bellini;
"Serghei Lazo" de D. Gershfeld;
"Cneazul Igor" de A. Borodin;
"Boris Godunov" de M. Mussorgski;
"Keto și Kote" de V. Dolidze;
"Iolanta" de P. I. Ceaikovski;
"Rigoletto" de G. Verdi;
"Norma" de V. Bellini;
"Duenia" de S. Prokofiev;
"Silva" de I. Kalman;
"Simeon Kotko" de S. Prokofiev;
"Glira" de Gh.Neaga;
"Karlsson de pe acoperiş" de A. Gershfeld;
"Alexandru Lăpușneanu" de Gh. Mustea;
"Cocoșelul de aur" de N. A. Rimski-Korsakov.

În 1992 – cîștigătoare a unui concurs internațional în Phenian, Coreea de Nord.

Palmaresul cîntăreței include nu doar interpretarea partiturilor de operă, dar și a unui șir întreg de arii, cîntece și romanțe.

A cîntat la Teatrul Bolșoi, pe scenele de operă ale celor mai importante teatre din fosta Uniune Sovietică, din Germania, Finlanda, Italia, precum și pe scena Sălii cu Orgă din Chișinău.

A ținut lecții de măiestrie vocală la Colegiul Național de Muzică "Ștefan Neaga" din Chișinău.

A activat la Teatrul Dramatic de Stat pentru Tineret „S Uliţî Roz”. 

În timpul vieții, pentru meritele în propagarea artei muzicale şi înaltă măiestrie interpretativă de care a dat dovadă pe parcursul întregii activități de creaţie, candidatura Svetlanei Burghiu a fost propusă pentru a i se conferi titlul onorific "Maestru în Artă". Demersul către Președinția Republicii Moldova a fost adresat în luna mai 2019, la o distanță de un an pînă la plecarea în lumea celor drepți (s-a stins din viață pe 7 aprilie 2020).

În august 2023, Ministerul Culturii a propus Președinției Republicii Moldova acordarea post-mortem a distincției "Maestru în Artă" pentru Svetlana Burghiu.

Despre ea au scris:

E. Roșu "Argintul pur" al Svetlanei Burghiu", "Tineretul Moldovei", 27.11.1980
V. Malikova "Visele se împlinesc", "Moldova Sovietică", 18.04.1980
N. Ștefan "Literatură și arta", 10.04.1980
A. Dănilă, E. Koroliova " TNOB. 50 de ani", 2007.
D. Voinarovski "Svetlana Paicova-Burghiu - mezzo-soprano cu voce de argint", 27 martie 2020

Contacte: cburghiu@gmail.com

S-a stins din viață pe 7 aprilie 2020.