Am scris anterior despre unul dintre satele din nordul Moldovei – Brînzeni, Edineț, situat de-a lungul rîulețului Racovăț și înconjurat din toate părțile de recife de toltre, în publicația întitulată "Brînzeni ‒ perla din salba toltrelor". Vă vom prezenta în viitorul apropiat și un mic video despre acest loc uimitor.

De data aceasta vă vom povesti despre un alt sat – Horodişte din raionul Rîșcani, care se întinde pe celălalt mal al rîului Ciuhur din nordul țării. L-am vizitat de nenumărate ori, ba făcînd poze cu rîul sau unele defileuri, ba stabilind un traseu turistic interesant de-a lungul râului – "De-a lungul r. Ciuhur, printre toltrele de la Rîşcani, de la s. Druţa pînă la s. Duruitoarea Nouă". Pentru o imagine mai completă despre un loc pitoresc sau altul, el trebuie privit din diferite unghiuri, la diferite momente ale zilei și perioade ale anului, văzut de aproape și de departe, din partea de jos și, dacă este posibil, din partea de sus. Și după ce facem acest lucru dificil, ne rămîne doar să rezumăm cele văzute și să povestim despre ele, însoțind povestirea cu imagini sau video. Astfel, a apărut ideea acestei publicații, care a inclus materialele mai multor călătorii pe parcursul a 2-3 ani.

Horodişte este un sat şi comună din raionul Rîşcani. Satul are o suprafaţă de circa 0,99 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 4,35 km. Horodişte este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 25 km de orașul Rîșcani și la 204 km de Chișinău. Satul Horodiște a fost menționat documentar în anul 1429.

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 932 de oameni, dintre care 50,21% – bărbaţi și 49,79% – femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului: 98,50% – moldoveni, 0,75% – ucraineni, 0,75% – ruşi

În satul Horodişte au fost înregistrate 338 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2,8 persoane.

Primele așezări umane apar în zonă circa 70.000 de ani în urmă. Oamenii primitivi s-au stabilit cu traiul în peştera de la marginea satului actual. Arheologii au depistat aici obiecte şi unelte din cremene datînd din paleoliticul timpuriu. În eneolitic, aici apar 4 aşezări umane, oamenii stabilindu-se iniţial cu traiul în aceeaşi peşteră (circa 5.000 de ani în urmă), pentru ca mai apoi să se aşeze pe locul viitoarelor sate.

După cum se poate observa din acest scurt rezumat al istoriei satului, însăși apariția lui se datorează peșterii paleolitice, situate într-unul dintre recifele de toltre deasupra satului. Dar astfel de creste de toltre aici sînt mult mai multe. Satul de fapt este înconjurat de toltre din trei părți, doar partea de est a localității nu este mărginită de stînci. Satul este situat pe o creastă plată de toltre, care se poate vedea pe fotografiile făcute de la înălțime, mai ales de pe creasta înaltă de sud, ce domină deasupra localității. Anume aici se poate înțelege pe deplin unicitatea acestui loc, de aici pot fi văzute cotiturile capricioase ale rîului Ciuhur, care, de asemenea, înconjoară satul din trei părți. La marginea satului, în direcția cursului superior al rîului Ciuhur spre satul Druța, se află un defileu impresionant, format în vremurile de demult de apele rîului. În imagini puteți vedea defileul fotografiat din partea de jos și din partea de sus a pantei sale de stînga. Dar e greu de descris ceea ce trebuie văzut. De aceea, vă sugerăm să vă convingeți personal de frumusețea și unicitatea acestor locuri, vizionînd un album foto și un mic slideshow. Și, desigur, vă dorim sa vizitați personal aceste locuri magice.

Sperăm că vom reuși să vă povestim și despre un alt sat înconjurat de toltre, de îndată ce vom încheia colectarea materialelor despre el.

Horodiște, Rîșcani. Sat între toltre - album foto