Sursa - muntele Goverla, Carpaţi, Ucraina
Gura - Dunărea
Lungimea - 953 km
Suprafaţa Bazinului - 27500 km ²
Consumul de apă - 110 m³ pe sec.
Debitul anual- de 2,4 km³

Prutul izvorăşte de la o altitudine de peste 2.000 m de lîngă versantul Hoverla a Munţilor Carpaţi de pe teritoriul Ucrainei. Curge spre est de la gura lui în direcţia Ieremcei şi a Cernăuţilor. În jos, la o distanţă de circa 100 de km rîul coteşte spre sud şi formează graniţa naturală între Republica Moldova şi România. Începînd cu oraşul Iaşi, Prutul devine navigabil şi se varsă în Dunăre în preajma Galaţilor, în apropiere de confluenţa Dunării cu Marea Neagră.

Prutul este al doilea rîu ca mărime din Moldova. Pe cursul său superior − e un rîu de munte tipic cu curenţi furtunoşi, cu praguri şi cascade, pe teritoriul Republicii Moldova, însă, cursul său devine domol, valea rîului se extinde puternic, malurile nu sînt înalte, terasele sînt bine reliefate. Rîul formează meandre, iar cursul său pe alocuri − braţe. Lunca inundabilă s-a transformat în mlaştină în partea sa de jos. Odată cu creşterea nivelului apei în Dunăre cursul Prutului se încetineşte şi se revarsă, acoperind pînă la 8-10 km din lunca inundabilă. În anul 1976, în apropiere de satul Costeşti, Rîşcani, Uniunea Sovietică împreună cu România a construit un baraj, un lac de acumulare şi o Hidrocentrală, ceea ce a făcut posibilă reglementarea debitului rîului şi irigarea unor suprafeţe mai mari.

Apa Prutului este o apă dulce, la fel ca cea a Nistrului, conţine hidrocarbonaţi de calciu, este gustoasă, iar conform legendelor populare din vechime este şi curativă. Scriitorul Mihail Sadoveanu glumea, că apa Prutului e mai folositoare decît vinul, iar, moldovenii dintr-un motiv sau altul, preferă vinul.

În urma expediţiei comune româno-sovietice, care a studiat Prutul în anii 1964-1965 în baza analizelor chimice şi microbiologice s-a ajuns la concluzia, că Prutul este cel mai curat rîu din întreaga Europă Mijlocie, în ultimele decenii, însă, situaţia s-a înrăutăţit.

Prutul în multe privinţe se aseamănă cu Nistrul, dar există şi diferenţe. Cea mai importantă dintre ele constă în faptul că aproape 37% din debitul anual de apă trece pe timp de vară (pe Nistru 23%), iar scurgerile de primăvară sînt mai puţin abundente - 36% (44% pe Nistru). Într-un an cu debitul mare nivelul maxim al apei este atins în lunile mai şi iunie, într-un an mediu - în mai şi iulie, iar într-un an cu debitul mic – creşte brusc în luna mai. În acelaşi timp, pot avea loc inundaţii puternice, uneori catastrofale în diferite luni. Unul dintre documentele din 1780 conţine următoarea informaţie: „Inundaţii neaşteptate ale Prutului…, rîul a inundat la 3 august 8000 de bovine şi sute de oameni”. Apoi, inundaţii grave au fost înregistrate prin aceste localităţi în anii 1812, 1837, 1843, 1893, 1955 şi 1970.

Numeroşi afluenţi – „Prutuleţi”, care continuă afluenţii altor rîuri mai mici – se întîlnesc în toată albia rîului principal. Mulţi dintre afluenţii mici ai rîului Prut se usucă complet vara.

Afluenţii rîului Prut, în Republica Moldova (de la stînga) sînt: Medvedca, Larga, Vilia, Lopatnic, Draghişte, Ciugur, Camenca, Gîrla-Mică, Gîrla-Mare, Delia, Bratulianca, Nîrnova, Lapuşniţa, Sîrma, Sărata, Tigheci, Larga.

Afluenţii Prutului din România (de la dreapta) sînt: Ghireni, Başeu, Jijia, Bahlui, Moşna, Ruginos, Gîrla-Boul-Bătrîn, Elan, Harincea. Pe malul rîului Prut sînt situate oraşele Vorohta, Ieremcea, Colomîia, Cernăuţi, Novoseliţa, Ungheni, Leova, Galaţi.

Am adunat materialele despre Prut pe parcursul întregului an, Vă prezentăm materialele foto din 9 raioane prin care sau pe lîngă care curge Prutul, începînd cu raionul Briceni de la Nord şi pînă în raionul Cahul la Sud. Vă împărtăşim cîteva din impresiile noastre personale despre călătoria de-a lungul Prutului.

Pe tot cursul său rîul are o luncă inundabilă proeminentă, care este destul de vastă în raioanele de sud. De-a lungul întregului său curs Prutul este împrejmuit de păduri inundabile, care în anii cu debitul mare se inundă complet. Parţial din acest motiv şi, de asemenea, datorită faptului că Prutul a fost mulţi ani sub control de frontieră strict, flora şi fauna s-a păstrat aici aproape în întregime. Lunca inundabilă a Prutului este deosebit de bogată în diverse soiuri de raţe, bîtlani. De-a lungul cursului inferior al rîului, în cele mai mari lacuri naturale din ţară, la fel ca altădată, este mult peşte. În ultimii ani din cauza controlului redus de la frontieră şi scoaterii gardurilor ghimpate de-a lungul întregii frontiere, Prutul a devenit mai accesibil atît pentru turişti, cît şi pentru localnici.

Prutul este foarte frumos pe tot cursul său: la Nordul Moldovei datorită toltrelor din preajma rîului şi numeroaselor defileuri pitoreşti din raioanele Briceni, Rîşcani, Edineţ; la Sud, datorită luncilor inundabile vaste şi lacurilor naturale dens populate cu păsări şi amfibii. Anume aici se afla una dintre rezervaţiile naturale - „Prutul de Jos”. Foarte pitoreşti sînt pantele abrupte, întretăiate de numeroase rîpi de pe malurile străvechi ale Prutului, pînă la care milioane de ani în urmă ajungea apa Prutului. Acestea se reliefează mai ales în raioanele Făleşti, Hînceşti şi Cahul.

Cursul Prutului este rapid şi încetineşte numai în locurile extinderii şi la numeroase curbe şi meandre şerpuitoare. În multe locuri pot fi observate multiple vîrtejuri.

În afara reportajului foto Vă prezentăm şi un scurt material video, filmat în raionul Cahul în apropierea de satul Cîşliţa Prut.

Prutul - album foto