19 februarie 2014, 16:37 views 16820
Materiale din compartiment: Toate noutăţile | Galeria foto | Galeria video |

Rîul Racovăţ de la Clocuşna pînă la Gordineşti

Lacul de acumulare de pe Racovăţ din satul Hădărăuţi, Ocniţa

În primul nostru articol despre rîul Racovăţ ne-am referit la cursul lui inferior, aflat pe teritoriul raionului Edineț, de la satul Gordinești pînă la gura de vărsare din preajma satului Corpaci. Anume de-a lungul acestei porţiuni a rîului sînt situate cele mai remarcabile monumente ale naturii, defileurile: „La Castel", Volodeni, Buzdujeni şi Brînzeni, precum și un lac de acumulare foarte pitoresc, aflat, de asemenea, printre lanţurile de toltre. Această porţiune a rîului este într-adevăr cea mai frumoasă, şi totuși povestirea noastră s-a dovedit a fi incompletă și am decis să mergem de-a lungul Racovăţului, începînd de la satul Clocuşna, raionul Ocnița, căci acesta este primul sat din Moldova, aflat în calea rîului Racovăţ.

Vă reamintim că rîul Racovăţ izvorăşte din Ucraina, în apropierea satului Gvăzdăuţi, regiunea Cernăuți. Lungimea Rîului este de 67 km, suprafaţa bazinului ‒ 795 km².

Odată ajunşi în satul Clocuşna (locuitori 2502), am vorbit, mai întîi, cu localnicii și am constatat că în ultimii ani izvorul Racovăţului se află în paragină, iar rîul izvorăște, practic, de pe teritoriul Republicii Moldova. Am mai întîlnit un fenomen similar, cînd am cercetat rîul Cubolta, unde descoperiserăm că izvorul rîului secase și, de asemenea, că se mutase cu cîțiva kilometri spre sud. În Clocuşna, sus de Racovăţ, a fost construit primul pod și prima iezătură, graţie căreia s-a format lacul. Acesta este utilizat pentru piscicultură. Ne-am plimbat de-a lungul țărmului, am vorbit cu pescarii, apoi am pornit de-a lungul cursului inferior al rîului.

Următorul punct al călătoriei noastre a fost satul Hădărăuţi (2055 locuitori). La intrarea în sat, am văzut podul din piatră construit temeinic, iar în curînd în faţa ochilor noştri a apărut lacul de acumulare foarte mare și frumos din localitate. El este creat special, parcă, pentru a se organiza aici o staţiune de odihnă pe cinste. De-a lungul malului stîng se întinde pădurea, care împrejmuieşte golful pitoresc. În general, forma lacului este foarte bizară, sinuoasă, ceea ce-i oferă locului un farmec deosebit. Trecînd cu maşina prin sat, nu am putut să trecem fără să admirăm biserica nouă mare și frumoasă, dar şi pe cea veche din lemn, de lîngă ea. Localnicii ne-au asigurat că această biserică a fost construită acum 300 de ani.

Între satele Hădărăuţi şi Corestăuţi (1137 locuitori) din raionul Ocnița am admirat cu mare plăcere valea largă a rîului Racovăţ și bostanii care se coceau la soare. La Corestăuţi am descoperit, de asemenea, un lac de acumulare mare și deosebit de frumos. Pe suprafața apelor lui plutesc lebede, am văzut aici pescăruși și rațe sălbatice. O parte a lacului e acoperită cu stuf, malurile lui sînt împrejmuite de păduri și arbuști, astfel aici pentru păsările de apă condițiile sînt ideale. Ieşind din lacul de acumulare, rîul curge prin cîmpia, pe care creşte iarbă densă și arbuști, pe alocuri de-a lungul rîului se întind crînguri. Aici, rîul traversează graniţa dintre raioanele Ocnița și Briceni.

Vedere spre Racovăţ şi valea lui de pe pantele defileului şirului de toltre din preajma satului Halahora de Jos, Briceni

Apropiindu-ne de satul Mărcăuţi (1571 locuitori), am văzut un pod mare din beton și lunca inundabilă, parțial inundată, pe alocuri împînzită de stuful dens. De asemenea, în sat este un lac de acumulare mare și foarte frumos. Am putut vedea şi crîngul inundat din partea de jos a satului. Este posibil ca revărsarea rîului să fie legată de deversarea apei din lacul de acumulare, aflat pe cursul lui superior, pentru a putea prinde peștele, iar noi am avut posibilitatea să urmărim acest proces, pentru că am întreprins călătoria la sfîrșitul lunii august 2013.

De la satul Mărcăuţi pînă la micul sat Bălcăuţi (693 locuitori) rîul curge printr-o cîmpie, practic, plană, dispărînd uneori printre desișurile de iarbă și arbuşti. În sat însă am ajuns din nou la malul unui lac de acumulare nu foarte mare, împrejmuit de sălcii plîngătoare, pe suprafața apei căruia pluteau lebede albe.

Apoi drumul nostru ne-a adus în faţa a două sate ‒ Halahora de Sus (1147 locuitori) şi satul învecinat cu acesta Halahora de Jos (432 locuitori). Între aceste sate Racovăţul formează o vale largă și pitorească, albia lui, fiind foarte sinuoasă, şerpuieşte printre pajiștile inundabile cu iarbă densă. Tot aici începe o schimbare majoră de landşaft, în special, în apropierea satului Halahora de Jos. Satul propriu-zis este situat pe versantul drept al unui deal mare, iar de-a lungul malului stîng se întinde deasupra rîului primul şir de toltre cu înălţimea de aproximativ 40-50 m. De pe vîrful toltrelor se vede foarte bine satul de pe malul opus al rîului, rîul și valea acestuia, care se îngustează aici brusc. Peisajele locale sînt uimitor de frumoase.

La scurt timp după ieşirea din defileu începe un lac de acumulare mare, care se întinde din satul Halahora de Jos pînă la satul Tîrnova (2050 locuitori), care face parte deja din raionul Edineț. Lungimea totala a lacului de acumulare este de aproximativ 3-4 km, lățimea, pe alocuri, atingînd aproximativ 1 km. În apropierea satului Tîrnova, pe malul drept al lacului, cresc plopi, formînd alei originale. De obicei, aici se odihnesc sătenii. Racovăţul trece prin tot satul. Lățimea lui măsoară aici de la 5 pînă la 7 m, adîncimea fiind de doar cîţiva zeci de centimetri.

Odată ce se apropie de alt sat, destul de mare, Gordinești (locuitori 3265), Racovăţul formează numeroase meandre, iar apoi intră în valea îngustă împrejmuită de crestele maiestuoase ale toltrelor. Pe malul drept al rîului se întinde o pădure veche de stejari, malul stîng ne fiind împădurit. Imediat după ieşirea din sat, rîul intră în Defileul „La Castel", unul dintre cele mai frumoase și maiestuoase monumente naturale de pe teritoriul Republicii Moldova. Aici rîul este foarte sinuos, curge printr-o vale îngustă și adîncă, schimbîndu-şi direcția într-un mod absolut ciudat, uneori, cu aproape 180 de grade.

Rîul Racovăţ în Defileul „La Castel” de la Gordineşti, Edineţ

De fapt, cu aceasta ar fi trebuit să încheiem publicația noastră, pentru că am descris deja cursul rîului în prima noastră publicaţie, cu toate acestea, vom mai insista pe scurt asupra acestui subiect, în special, pentru acei care nu au citit materialul nostru anterior, povestindu-vă despre locurile prin care curge rîul pînă la gura lui.

Ieșind din Defileul „La Castel", aproximativ peste 1,5 km în rîu se varsă afluentul lui, rîuleţul Bogda, ca apoi să intre în Defileul Volodeni din apropierea satului Volodeni-Bleşteni. Mai departe, lîngă satul Buzdujeni, raionul Edineț rîului formează un defileu maiestuos și pitoresc, despre care v-am relatat mai devreme. Apoi Racovăţul intră într-un defileu şi mai maiestuos, acel din apropierea satului Brînzeni, acest loc fiind unul dintre cele mai frumoase şi pitoreşti de-a lungul cursului rîului Racovăţ. Imediat după Brînzeni, în Racovăţ se varsă un alt afluent ‒ Draghiște, și anume aici începe un lac foarte mare și nemaipomenit de pitoresc, care se întinde pe o distanţă de circa 7 km în lungime, şerpuind printre crestele de toltre nu foarte înalte. La ieşirea din lacul de acumulare dintre satele Bădragii Vechi și Corpaci, Racovăţul alimentat bine de Prut, e mai lat (atingînd pînă la 100 m) și suficient de adînc, revărsîndu-se în rîul Prut, la marginea satului Corpaci.

Rezumînd cele spuse, trebuie să vă împărtășim impresiile noastre vizavi de această călătorie. În primul rînd, ne-a uimit numărul lacurilor de acumulare de pe acest rîu destul de mic, în special, de pe cursul lui superior. Ceva similar am putut observa numai pe rîul Cubolta, despre care v-am vorbit deja. Însă şi pe cursul lui inferior se află un lac de acumulare imens (de circa 200 ha). Ca întotdeauna, am rămas uimiţi de varietatea landşafturilor și a peisajelor: de la unele de cîmpie pînă la cele aproape muntoase. Iar dacă vorbim despre numărul de monumente ale naturii, prin care trece şi pe care le formează Racovăţul, atunci acesta este unul pur şi simplu record, în special, cele patru defileuri din mijlocul şirurilor de toltre, de pe cursul inferior al rîului. Şi pentru că am vizitat aceste locuri în diferite anotimpuri, începînd cu primăvara devreme şi pînă toamna tîrziu, mărturisim că indiferent de anotimp am rămas mereu plăcut surprinşi, admirînd frumuseţea acestor locuri. Cu siguranță vom reveni din nou aici. Nu ne rămîne, decît să vă dorim să aveţi parte de impresii similare cu ale noastre şi să vă îndemnăm să mergeţi în călătorie. Pe curînd, pînă la noi întîlniri pe întinderile Moldovei.

 

Rîul Racovăţ de la Clocuşna pînă la Gordineşti ‒ album foto

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1803
Populația:
433 locuitori

Slobozia-Măgura este un sat din cadrul comunei Bursuceni, raionul Sîngerei. Localitatea este situată la o distanţă de 41 km de oraşul Sîngerei şi la 109 km de oraşul Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 433 de oameni. Satul Slobozia-Măgura a fost menționat documentar în anul 1803.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.