Calic Mihail - regizor de cinema, scenarist.

Numele său adevărat este Calic Moisei. S-a născut la 29 ianuarie 1927 în oraşul Arhanghelsk, Rusia. A studiat la Institutul de Stat de Artă Cinematografică (VGIK), clasa prof. G. Alexandrov, însă în anul 1951 împreună cu alţi studenţi a fost arestat şi acuzat de propagandă antisovietică şi activitate teroristă fiind condamnat la douăzeci de ani de muncă silnică în lagăre de detenţie. A fost deţinut al mai multor închisori şi lagăre, inclusiv Lefortovo şi Ozerlag. A fost eliberat şi reabilitat în 1954, restabilit în anul al treilea la facultate pe care a absolvit-o în 1958 facultatea (clasa profesorului S. Iuţchevici). M. Calic a prezentat în calitate de lucrare de diplomă filmul „Tinereţea taţilor noştri” - 1958 după romanul lui A. Fadeev, „Înfrîngerea”, film care i-a adus regizorului binemeritata faimă.

Cariera artistică şi-a început-o la studioul „Moldova-film”, în colaborare cu B. Rîţariov şi O. Ulliţcaia - filmul „Baladă haiducească” în 1958. Apoi au urmat pelicule realizate în regia şi după scenariile proprii ale lui M. Calic: „Cîntec de leagăn”, 1960 - pentru care regizorul a primit o Diploma de Onoare la Festivalul Internaţional de Film de la Locarno. În total a realizat la studioul „Moldova-film” patru filme de lung metraj, „Baladă haiducească” - în 1958, „Cîntec de leagăn”- 1960; „Omul merge după soare” - 1961 - scenariul în colaborare cu V. Gagiu şi filmul „A iubi” - 1968. Filmul „ A iubi” a fost scos de pe ecrane din cauză că nu a trecut cenzura – problemele existenţiale dezbătute de un preot în anul 1968 – asta da „glumă”! Nu a apărut de loc filmul televizat „Preţul”, filmat în 1969, după piesa lui A. Miller (a fost difuzat pentru prima oară în anul 1989 de Televiziunea Centrală).

Autorităţile au încercat să deschidă împotriva regizorului un dosar penal, acuzîndu-l de spectacole oferite contra plată pe la cluburile din ţară şi demonstrarea ilegală a filmelor sale (practică obişnuită pe atunci). Din cauza presiunilor din partea autorităţilor, a scoaterii peliculelor sale de pe ecranele de cinema şi televiziune, susţinîndu-se că acestea din urmă aparţin studiourilor şi statului, regizorul decide să emigreze în Israel. Toate copiile filmului „A iubi”, realizate de către regizor şi echipa sa s-au pierdut sau au fost sustrase şi distruse. Filmul a fost parţial restabilit şi desăvîrşit de către regizor în străinătate déjà în anul 1990 (noua versiune diferă de original).

M. Calic a emigrat în noiembrie 1971. Ultimul film regizat de către Domnia sa „Şi vîntul se întoarce…”, a fost filmat în anul 1991. Data plecării sale din ţară - 14 noiembrie figurează şi în film ca o legătură între momentul despărţirii de casă, Patrie, oamenii dragi. Filmul a primit Premiul Juriului „Pentru curajul talentului” la Festivalul de Film „Kinotavr” de la Soci în anul 1992, nominalizarea - „Nika-92” la categoria „Cel mai bun regizor de sunet.” Această peliculă este autobiografică, povesteşte despre viaţa regizorului, începînd cu copilăria, apoi despre anii de evacuare (perioadă în care a avut ocazia să-l admire la Alma-Ata pe regizorul ca S. Eizenştein, care filma pelicula „Ivan cel Groaznic”), viaţa sa de deţinut în lagăr, neînţelegerea şi condamnarea de către factorii de decizie a lucrărilor sale, inclusiv şi de cătr  liderii de partid şi de stat ai Republicii Moldova, iar la final luarea de rămas bun înainte de plecare. Ultimul sau film e ca un document al vieţii lui M. Calic, regizor a cărui activitate a pus o amprentă semnificativă asupra cinematografiei anilor 60 ai secolului al XX-lea.

S-a stins din viață pe 2 aprilie 2017. 

Filmografia

Regizor:
„Tinereţea taţilor noştri”, 1958
„Balada haiducească”, 1958
„Cîntec de leagăn”, 1959
„Omul merge după soare”, 1961
„La revedere, băieţi!”, 1964
„A iubi”, 1968, 1992 redacţia nouă
„Preţul”, 1969
„Şi vîntul se întoarce...”, 1991

Scenarist:
„Tinereţea taţilor noştri”, 1958
„Omul merge după soare”, 1961
„La revedere, băieţi!”, 1964
„A iubi”, 1968, 1992 redacţia nouă
„Preţul”, 1969
„Şi vîntul se întoarce...”, 1991