Materiale din compartiment: Galeria foto |

Grigoraş Veronica

Veronica Grigoraş (nume adevărat: Grigoraşcenco) – actriţă.

Născută la 2 octombrie 1962 în satul Ciuciulea, raionul Glodeni, Republica Moldova. A absolvit şcoala medie din satul natal cu eminenţă, apoi Şcoala Teatrală „Boris Şciukin" de la Moscova în anul 1983. Iar în anul 1992 Institutul de Arte „Gavriil Muzicescu".

Dragostea pentru arta actoricească şi-o manifestă încă de pe băncile şcolii, fiind membră activă a Cercului Teatral din şcoală, unde a interpretat primul său rol, cel al Chiriţei în piesa lui Vasile Alecsandri „Chiriţa-n provincie".

Activitatea profesională şi-o începe în anul 1983, pe scena teatrului „V. Alecsandri" din Bălţi, unde a activat pe parcursul a 2 ani, jucînd mai multe roluri din repertoriul teatrului. Printre cele mai importante: cel al Ancuţei din piesa lui Gh. Malarciuc „Dragul consătean".

În anul 1985, după ce se căsătoreşte, se mută împreună cu soţul său, pictorul Igor Grigoraşcenco, la Chişinău, unde o observă din întîmplare (pe atunci lucra educatoare la grădiniţă) regizorul Vasile Brescanu şi îi propune rolul central, cel al Mariei, în filmul său „Tunul din lemn", după scenariul lui N. Esinencu, unde debutează în calitate de pictor-scenograf soţul ei, Igor Grigoraşcenco. Mîna lui Brescanu s-a dovedit a fi uşoară pentru Veronica. A început să se filmeze activ şi la „Moldova-film şi la „Telefilm-Chişinău". S-a filmat în filmul cu 7 episoade „Codrii", regizat de Vasile Pascaru; în filmul televizat „Troiţa" al lui Victor Bucătaru la „Telefilm-Chişinău", în filmul „Găoacea" al lui Emil Loteanu. Membră a Uniunii Cineaştilor din Republica Moldova. La studioul „Mosfilm" împreună cu actorii E. Romaşin şi V. Brescanu s-a filmat în pelicula „Cît de bine e în Grecia".

La Televiziunea Naţională a debutat în calitate de moderatoare la emisiunea „Telematinal". A fost şi redactor-şef la „Noutăţile zilei", „Mesager". Emisiunile în direct au fost o practică bună pentru actriţă şi în ce priveşte domeniul limbii, dar şi a modului de organizare al materialului pentru emisie.

În anul 1999 se mută cu traiul în Ungaria, unde deţine o funcţie importantă în Comisia Dunăreană de la Budapesta, visînd să se întoarcă la profesia iniţială, de care este pasionată tot atît de mult ca şi altă dată.

Filmografia

„Moldova-film":

„Răsăritul zbuciumat", 1984 – rolul tinerei ţigănci,

„Tunul din lemn", 1987 – Maria,

„Adio, viaţa de holtei", 1988 – Violeta,

„Masa rotundă", 1988 – mama soldatului,

„Codrii", 1992, 7 episoade – Irina Negară.

„Telefilm-Chişinău":

„Luceafărul", 1985– rol episodic,

„Troiţa", 1990 – Margareta,

Studioul „Fenix":

„Găoacea", 1991 – Maria.

Studioul „Sarmis".

„Farfurii zburătoare", 1993 – Anica.

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1422
Populația:
1583 locuitori

Criva este un sat şi comună din raionul Briceni. Criva este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Satul Criva este cel mai de vest punct a Republicii Moldova, situat în lunca rîului Prut, la hotarul a trei ţări Moldova – Ucraina – România, amplasat la o distanţă de 35 km de oraşul Briceni. Treitoriul satului este traversat de şoseaua şi calea ferată de importanţă naţională şi internaţională. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 1583 de oameni. Satul Criva este atestat documentar la 1422.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.