[în sus]Populația

La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 1515 de oameni, dintre care 45.74% erau bărbaţi și 54.26% - femei. Structura etnică a populaţiei este următoarea: 97.76% - moldoveni, 1.19% - ucraineni, 0.86% - ruşi, 0.07% - bulgari, 0.07% - polonezi, 0.07% - alte etnii.

Conform datelor recensămîntului din 2004, populaţia la nivelul comunei Parcova constituie 2321 de oameni, dintre care 46.96% erau bărbaţi și 53.04% - femei. Compoziţia etnică a populaţiei comunei: 97.93% - moldoveni, 1.21% - ucraineni, 0.69% - ruşi, 0.04% - bulgari, 0.04% - polonezi, 0.09% - alte etnii.

În comuna Parcova au fost înregistrate 934 de gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.5 persoane.

[în sus]Istoria localității

Prima atestare documentară a satului Parcova, pe Ciuhur, din ținutul Hotin, datează din anul 1552, cînd  domnitorul Ştefan Rareş, i-a dăruit lui Cozma Ghenghe pîrcălab un loc din pustie, pe Ciuhur, la Fîntîna Paricova, ca să-şi facă sat. La 1605 Ieremia Movilă voievod întărea împărțirea satului Parcova, deja în ținutul Hotin, între fiii lui Ghenghea vornic. La 1614 Ștefan Tomșa voievod dădea carte lui Ghenghea pentru un loc de odaie din satul Parcova în ținutul Hotin, unde sunt Budeștii. În scurt timp Ghenghea a cumpărat tot satul de la Budești pentru 200 de zloți, după cum arată mărturia lui Gheorghe Balș al doilea logofăt și Ionașco, logofăt al treilea, din 10 august 1615.

Și la 1633 Parcova, se afla în posesia lui Ghenghea mare logofăt. Mai multe documente medievale amintesc de litigiile legate de stăpînirea și hotarele moșiei Parcova. La 13 ianuarie 1666, Andrei Abaza stolnic mărturisea că Duca vodă i-a dat în stăpînire satul Parcova din ținutul Hotin, iar pe urmă a poruncit să fie dăruit mănăstirii Cetățuia. Prin cartea din 23 august 1670 Duca vodă arăta că zidind mănăstirea Cetățuia, i-a dăruit satul Parcova cu tot venitul. În 1673 Petriceicu vodă poruncea pîrcălabilor de Hotin să nu supere satele mănăstirii, printre care și Parcova, dîndu-le și carte de imunitate.  La 1810, localitatea se afla tot în stăpănirea mănăstirii, după cum reiese din scrisoarea Divanului Cnejiei Moldovei către senatorul Miloșevici.

În perioada sovietică în satul Parcova activa școala medie, casa de cultură cu instalație de cinematograf, spital, ambulatoriu, maternitate, farmacie, atelier de deservire socială, oficiu poștal, apeduct, magazine, creșă-grădiniță.

[în sus]Resurse naturale

Satul Parcova este amplasat pe o suprafaţă de 2069,4 ha, dintre care:
- Terenuri cu destinaţie agricolă – 1966 ha;
- Terenurile fondului silvic – 85 ha;
- Bazine acvatice – 17,4 hа.

[în sus]Economia locală

La etapa actuală pe teritoriul satului activează următorii agenţi economici:
- SRL „Parcoveanca” – întreprindere agricolă;
- SRL „AgroDinian” – întreprindere agricolă;
- SRL „Devotament” – întreprindere agricolă;
- SA “Cereale-Cupcini”
- Gospodării ţărăneşti – 58;
- Î.I. „Almar” – moară , oloiniţă;
- Întreprinderi individuale care se ocupă cu comerţul – 6;
- ASECOOP – 1 magazin;
- O farmacie;
- Filiala Băncii de Economii.

[în sus]Sfera socială

În satul Parcova sunt 5 monumente dedicate anumitor personalităţi și evenimente:
•    Monumentul eroilor căzuţi în al doilea război mondial;
•    Monumentul ridicat la aniversarea a 535 de ani ai satului;
•    Monumentul lui Mihai Eminescu;
•    Monumentul dedicat sfîrşitului războaielor daco-romane;
•    Monumentul lui Ştefan cel Mare.

Al şaselea an consecutiv în lunile iulie-august sunt organizate Tabere Internaţionale de creaţie, care donează lucrări viitorului muzeu al satului.

Pe teritoriul satului activează trei organizaţii obşteşteşti:
- Asociaţia părinţilor şi pedagogilor;
- Asociaţia culturală “Parcova-Nova”;
- Asociaţia culturală “Cucoara”.