[în sus]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia oraşului constituie 15281 locuitori, dintre care 46.84% - bărbaţi și 53.16% - femei. Structura etnică a populaţiei oraşului este următoarea: 87.80% - moldoveni, 4.66% - ucraineni, 5.37% - ruşi, 0.25% - găgăuzi, 0.69% - bulgari, 0.04% - evrei, , 0.05 % - polonezi, 0.60% - ţigani, 0.52% - alte etnii.

În orașul Hîncești au fost înregistrate 5031 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.0 persoane.

[în sus]Istoria localitații

Prima mențiune documentară a localității datează din anul 1522. Mai multe atestări ale Hînceștilor parvin din secolul al XVII-lea, denumirea venind de la vechiul neam de razeşi din Lăpuşna, Hînceştii. Conform unei alte versiuni, Hîncesti înseamnă în traducere din limba turcă „han pentru soldaţi”, însă această presupunere este nefondată. De la începuturile sale, Hîncestiul a fost un sat răzășesc, de oameni liberi și gospodari.

Neamul Hînceștilor a fost unul dintre cele mai vestite în ținuturile Orhei și Lăpușna. Serdarul de Orhei Mihalcea Hîncu s-a acoperit de glorie în luptele cu cazacii, apărînd hotarele țării de incursiunile tătarilor în fruntea călărașilor din ținuturile Orhei și Lăpușna. În anii 1671-1672 el a condus răscoala orheienilor, lăpușnenilor și sorocenilor împotriva domnitorului Gheorghe Duca.    

În evul mediu Moldova era străbătută de căi comerciale internaționale, cea mai importantă fiind Drumul moldovenesc care lega orașele Europei Centrale  cu Orientul prin portul Caffa. Pe traseul  acestei căi comerciale a apărut localitatea Hînceşti, aşezată într-un imens amfiteatru natural, în valea încîntătoare a rîuleţului Cogîlnic. Datorită negustorilor care tranzitau cu mărfurile lor teritoriul Moldovei localitatea crește avînd și un han pentru negustorii străini, în care ospătau şi se odihneau.

Numeroase documente din secolele al XVII – al XVIII-lea menționează localitatea Hîncești în cadrul mărturiilor hotarnice, a delimitărilor pămînturilor, etc. Locuitorii Hînceștilor s-au plîns de mai multe ori autorităților pe tătarii care-i strîmtorau.

Condica din anul 1803 fixa la Hîncești 189 de gospodării, jumătate de moșie aparținînd hatmanului Alexandru Mavrocordat. La începutul secolului al XIX-lea, după războiul ruso-turc din 1806-1812, Manuc-Bei Mirzoian, dragoman al Imperiului Otoman (dregător care se ocupa de relațiile diplomatice ale Turciei cu statele europene), pentru serviciile oferite generalilor ruşi în tratativele cu Turcia, primise învoirea ţarului rus de a se stabili cu traiul în una din localităţile Basarabiei. El se stabilește cu familia la Hîncești, unde cumpără un mic conac boieresc de la contesa  Dolgorukaia. Aici, un an mai tîrziu Manuc-Bei  își ridică un splendid conac cu o livadă de iarnă și o piscină cu acoperiș și cu ieșiri subterane. A construit drumuri, a înălțat multe clădiri. După moartea sa, activitatea a fost continuată de fiul mai mare, Oganes. Pe timpul lui la Hîncești s-a construit Ansamblul de reședință, castelul Vînătorilor și Biserica armenească. În 1870 este deschisă școală primara pentru baieti, în 1872 se deschide primul spital și este instalată prima linie telefonică Chișinău-Hîncești, au fost construite fabrici de cărămidă și vin, tăbăcării și o bibliotecă.

În anul 1940 localitatea Hîncești a fost rebotezată în Kotovsk (în cinstea lui Grigori  Kotovski, un conducător al armatei roşii în timpul războiului civil care se născuse aici) și devine centru raional. În 1965 localitatea Kotovsk a primit statutul de oraș. Din 1990 oraşul a revenit la vechea denumire de Hînceşti.

[în sus]Economia locală

Oraşul Hînceşti reprezintă o zona economică de importanţă prioritară după costurile de oportunitate a sectoarelor economice şi comerciale din Republica Moldova, datorită amplăsării sale geografice, a infrastructurii comparativ dezvoltate şi a vecinătăţii cu Romania.

Potențialul economic al localității este reprezentat de întreprinderile din industria prelucrătoare (vinificaţia, fructe şi legume uscate, industria cărnii şi a laptelui, confecţii textile, articole de marochinărie, articolelor de metal forjat). În raionul Hînceşti activează circa 31,5 mii agenţi economici. Aceștia sînt antrenați în sfera comerțului cu amănuntul şi en-gros a mărfurilor de larg consum în unităţile comerciale şi cele 2 pieţe comerciale; prestarea serviciilor (telecomunicaţii, servicii pază şi securitate, servicii de transport, reparaţia şi diagnosticarea automobilelor, traduceri, notari, servicii bancare şi financiare, servicii privind alimentaţia publică, servicii de Internet-Cafe, servicii cosmetice şi a saloanelor de frumuseţe, servicii fitness); construcţii (construcţii complete şi parţiale de clădiri, rabilitarea şi restaurarea clădirilor vechi, construcţii inginereşti, construcţia şi reparaţia drumurilor).

[în sus]Sfera socială

În prezent în oraşul Hînceşti activează: 4 licee, 5 gradiniţe de copii, Şcoala internat, Casa internat, Centrul de Plasament „Brînduşa”, Şcoala profesională, Colegiul de Construcţii, Şcoala de arte plastice, Clubul sportiv. În total în instituţiile de învăţămînt primar şi liceal din oraş sunt antrenaţi circa 2843 copii. În oras activează 5 grădiniţe de copii. În oras funcţionează patru licee, un colegiu de construcţii si o scoală polivalenta profesională.

Instituțiile de cultură sînt reprezentate de Casa de cultură, Şcoală de arte „Timotei Bătrînu”, Muzeul de Istorie şi Studiere a Ţinutului Natal din castelul de vînătoare Manuc-Bey. Cea mai veche instituţie de cultură este biblioteca orăşenească înfiinţată în anul 1906 cu un fond de carte de 74 mii exemplare.

În orașul Hîncești activează mai multe formații artistice, printre care orchestra de muzică populară „Andrieş”, ansamblul de muzică şi dans „Opincuţa”, capela corală „Balada”, ansamblul folcloric „Doina Ciobanului”, fanfare, corul veteranilor din oraş „Oleandra”.

În oraşul Hînceşti funcţionează o policlinică, un spital cu 400 paturi, 34 de cabinete ale medicilor de familie.