|
Bogdan al II-lea – părintele lui Ștefan cel Mare
Bogdan al II-lea a domnit în Moldova timp de doi ani, între 1449 - 1451. Era fiul nelegitim al voievodului Alexandru cel Bun. A fost căsătorit cu Maria şi este tatăl viitorului voievod Ştefan cel Mare.
A venit la domnia Moldovei la 12 octombrie 1449, în urma bătăliei cîştigate împotriva lui Alexăndrel, voievodul de pînă atunci al ţării. Bătălia a avut loc la nord de Roman, pe rîul Siret, la Tămăşeni. Bogdan, susţinut de oaste ajutată şi de Iancu de Hunedoara, l-a înfrînt pe Alexăndrel şi boierii lui. Alexăndrel a fugit în Polonia, în timp ce Bogdan a intrat în cetatea Sucevei, unde a fost uns domn. Bogdan era căsătorit cu Maria-Oltea, sora boierului Vlaicu și avea copii pe Ștefan, Maria și Sora.
Pentru a evita întoarcerea lui Alexăndrel în Moldova, Bogdan a încercat să se înțeleagă cu atotputernicul magnat polon Diedrtrich Buczacki, starostele Podoliei şi castelanul Cameniţei, pentru ca acesta să intervină pentru o împăcare cu ceilalți membri ai dinastiei. Încercarea a eșuat, expediția polonă organizată contra Moldovei în iarna 1449-1450 l-a determinat pe Bogdan să caute sprijin la vechiul său aliat, Iancu de Hunedoara. Un tratat cu acesta a fost încheiat la 11 februarie 1450, înnoit la 5 iulie acelaşi an.
Începînd cu luna martie 1450, Alexăndrel a început pregătirile pentru o campanie în Moldova, iar în luna august a aceluiaşi an, armata sa, formată din moldoveni şi poloni, se găsea pe Nistru. Bogdan s-a retras din faţa inamicului, evitînd să dea o luptă decisivă, pentru a-l obosi.
La 5 septembrie 1450 s-a semnat un tratat de pace care prevedea rămînerea lui Bogdan pe tron pînă ce Alexandru va fi împlinit 15 ani, adică pînă în 1453. I se cerea, în plus, o enormă despăgubire de război.
Hotărît să-și apere stăpînirea, Bogdan s-a pregătit de atac în codrii Crasnei, pe unde trebuiau să treacă trupele polone. La 6 septembrie 1450, Bogdan al II-lea a atacat oastea inamică într-un loc îngust, lîngă satul Crasna, unde relieful şi vegetaţia nu permitea polonilor să se desfăşoare corespunzător pentru luptă. Mulți nobili de frunte – între care și frații Buczacki – au rămas pe cîmpul de luptă. Bogdan nu a pornit în urmărirea inamicului înfrînt.
Un alt fiu neligitim al lui Alexandru cel Bun, zis Petru Aron s-ar fi înțeles cu Alexăndrel să-l înlăture pe Bogdan și să domnească împreună. Planul a fost pus în aplicare într-o noapte de octombrie, în anul 1451 pe cînd Bogdan se afla „într-un sat al unui unchi al aceluiași Petru, și era amețit de vin, sosind spre sfîrșit de noapte numai cu 200 de moldoveni (Petru) a înșelat străjile lui Bogdan și prinzînd pe Bogdan i-a tăiat capul”. Această crimă odioasă s-a petrecut la Reuseni și ea nu a adus țării pacea, ci doar un mormînt domnesc în plus în biserica satului Secuieni, în apropiere de Reuseni.
- MAEIE clarifică: nicio schimbare în regimul de călătorie pentru cetățenii moldoveni în Israel
- Noi reguli pentru persoanele care pleacă în călătorie cu mașinile în Grecia
- O nouă locație cu multe posibilități pentru tineri: A fost lansat Centrul Comunitar YMCA Moldova pen…
- Haosul de pe Aeroportul Chișinău: Poliția de frontieră vine cu o reacție la nemulțumirea oamenilor
- Persoanele născute în Moldova, avînd cetățenia altor state, pot cere recunoașterea cetățeniei moldov…
- Un nou concert grandios al naistului Constantin Moscovici și Crazy Orchestra
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- sec. XVIII
- Populația:
- 4441 locuitori
Beşalma este un sat şi comună din UTA Găgăuzia. Beşalma este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 28 km de municipiul Comrat și la 121 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia constituia 4441 de oameni. Satul Beşalma a fost întemeiat în secolul al XVIII-lea.
Comentarii
(0)