Materiale din compartiment: Galeria foto |

Codru Anatol

Codru Anatol – poet, regizor, scenarist.

S-a născut la 1 mai 1936 în satul Molovata Nouă, raionul Dubăsari, Republica Moldova. A absolvit  Universitatea de Stat de la Chișinău în anul 1963 şi Cursurile Superioare a Documentariştilor de la Moscova în anul 1971. A debutat în calitate de regizor şi scenarist al filmului artistic „Trînta”, care a obţinut Premiul I pentru regie la Festivalul de la Minsk. A lucrat regizor la studioul „Moldova-film” (1968-1997). A turnat 30 de filme documentare în total.

Pentru succese remarcabile în arta scrisului şi a filmului, i-au fost decernate:
•    premiul „B. Glavan” (1981) pentru o serie de filme-portrete,
•    Diploma „Pentru cea mai bună regie” la Festivalul republican de filme „Cocostîrcul de argint”, ediţia I-a, 1978 pentru documentarul „Balada prietenului meu”
•    Diploma „Pentru cea mai bună regie” la Festivalul republican de filme „Cocostîrcul de argint”, ediţia II-a, 1981 pentru documentarul „Letopiseţul destinului nostru”
•    Diploma „Pentru cel mai bun film de popularizare a ştiinţei” şi „Premiul Cocostîrcul de argint” la Festivalul republican de filme, ediţia IV-a, 1983
•    Marele Premiu, Festivalul Internaţional de filme din oraşul Ostravo, Cehoslovacia, 1990 - pentru filmul „Sînt acuzaţi martorii”
•    „Premiul Mihai Eminescu”, Suceava, 1992 pentru documentarul „Mihai Eminescu
•    Medalia „Mihai Eminescu” şi cea mai înaltă distincţie de stat: - „Ordinul Republicii”.
•    În 1999 a fost ales membru de Onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, membru de onoare al Academiei Internaţionale de Film „Nika” din Rusia, Academia Internaţională de drept economic şi arta filmului îi acordă titlul Doctor Honoris Causa - 2000.

Anatol Codru s-a stins din viaţă pe 17 august 2010, răpus de o boală incurabilă.

Filmografia
Filme documentare:
Trînta”, 1958 - scenarist şi regizor,
„Biografia”, 1989 - scenarist şi regizor,
„Sculptorul Plămădeală”,1969 - scenarist şi regizor,
„Bahus”, 1969 - scenarist în colaborare,
„Arhitectul Şciusev”, 1970 - scenarist şi regizor,
Dimitrie Cantemir”, 1971 - scenarist şi regizor,
„Din îndemnul talentului”, 1971 - scenarist şi regizor,
„Întreaga mea viaţă”, 1971 - scenarist şi regizor,
„Carnetul de partid”, 1973 - scenarist şi regizor,
„Biografia cîntecului”, 1973 - scenarist şi regizor,
Vasile Alecsandri”, 1973 - scenarist şi regizor,
Ion Creangă”, 1973 - scenarist,
Neam de pietrari”, 1975 - scenarist şi regizor,
Plai reînnoit”,1978 -  regizor şi scenarist în colaborare,
„Codrii”, 1978 - scenarist şi regizor,
„Balada prietenului meu”, 1979 - scenarist şi regizor,
„Visul vieţii mele”, 1980 - scenarist şi regizor,
„Letopiseţul destinului nostru”, 1981 - scenarist şi regizor,
„Bună ziua copilărie!”, 1982 - scenarist şi regizor,
„Puşkin în Moldova”, 1982 - scenarist şi regizor,
„Starşinaua Mihail Varfolomeev”, 1983 - scenarist şi regizor,
„Te salut, noua generaţie”, 1983 - scenarist şi regizor,
„În constelaţia fraternităţii”, 1984 - regizor şi scenarist în colaborare,
„Moldova în sărbătoare”, 1984 - scenarist şi regizor,
„Starşinaua Mihail Vartolomeev”, 1983 - scenarist şi regizor,
Tălăncuţa”, 1986 - scenarist şi regizor,
„Dinastii de muzicieni”, 1987 - scenarist şi regizor,
„Cronica familiei Bolocan”, 1987 - scenarist şi regizor,
„Sînt acuzaţi martorii”, 1988-  Premiul de Stat al RSS Moldoveneşti,
Mihai Eminescu”, 1989 - scenarist şi regizor,
„Eu, Nicolai Costenco!”, 1989 - scenarist şi regizor,
Ion Creangă”, 1998 - scenarist şi regizor.

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1710
Populația:
998 locuitori

Ofatinţi este un sat şi comună din Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului, Republica Moldova. Din componenţa comunei fac parte localităţile Novaia Jizni și Ofatinţi. Localitatea se află la distanța de 12 km de orașul Rîbnița și la 93 km de Chișinău. Populaţia satului Ofatinți alcătuia 998 oameni în anul 2012. Satul Ofatinți a fost menționat documentar în anul 1710.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.