Materiale din compartiment: Galeria foto | Galeria video |

Volontir Mihai

Mihai Volontir s-a născut la 9 martie în anul 1934 în satul Glinjeni, raionul Făleşti, Republica Moldova. A făcut studii la Şcoala pedagogică din Orhei 1952-1955 de la vîrsta de 18 ani a început să lucreze în calitate de învăţător la şcoala rurală din satul Păpăuţi, Rezina, după absolvirea cărora este numit directorul Căminului cultural din satul Lipceni (raionul Rezina). Începînd cu anul 1957 este actor la Teatrul Muzical-dramatic (în prezent: Teatrul Naţional) „Vasile Alecsandri” din Bălţi, unde debutează în spectacolul „Chiriţa din Iaşi” în rolul Surugiului, devenind în scurt timp actorul cu cele mai multe roluri principale, dar şi regizor al multor spectacole.

A debutat ca actor de film la studioul cinematografic „Moldova-film” în anul 1967 în filmul lui Gheorghe Vodă „Se caută un paznic”, interpretînd rolul lui Ivan Turbincă. Au urmat mai multe filme, fiind solicitat să se filmeze şi la alte studiouri în roluri centrale precum „Mosfilm”, studioul „A. Dovjenco” de la Kiev, „Azerbaidjan-film” ş. a. Printre aceste roluri se numără şi rolul central în filmul „Această clipă” 1969,  al regizorului E mil Loteanu. M Volontir a interpretat rolul unui romantic vagabond Mihai Adam, care devine voluntar şi participă benevol la luptele cu franchiştii. În anul 1973 Mihai Volontir a jucat rolul eminentului om de stat al Moldovei, savantului-filosof, istoric, lingvist − Dimitrie Cantemir în filmul autobiografic cu acelaşi titlu. Pentru acest rol el i s-a oferit Premiul de Stat al RSS Moldoveneşti. În anul 1978 pe ecranele ţării a apărut filmul „În zona atenţiei deosebite”, în rolurile centrale s-au produs Mihai Volontir şi Boris Galkin. Filmul era unul de acţiune despre exerciţii militare de proporţii, cu implicarea tuturor tipurilor de unităţi militare. Acest film a ocupat poziţia a cincea în anul 1978 la capitolul topul vizionărilor. În anul 1981 a fost filmată continuarea acestui film – „Manevra de răspuns”, rolurile centrale fiind interpretate de aceeaşi actori. Chipuri puternice, cu caracter au fost create de M. Volontir şi în filmele „De la Bug şi pînă la Visla” şi „O întîmplare în patratul 36 – 80”.  Serialul „Ţigan” a avut cea mai mare priză la public 1979, soarta ţiganului Budulai, despre rătăcirile sale pe pămînt în căutarea fericirii şi libertăţii. Filmul a avut o audienţă de milioane de telespectatori. M. Volontir a intrat în rol atît de organic, încît mulţi, fără să ştie numele actorului, au început să-l numească Budulai, ca în film, crezînd că acesta şi este numele său adevărat. Ca urmare a acestui succes, dar şi a dorinţei spectatorilor s-a filmat continuarea serialului „Întoarcerea lui Budulai” 1985. Mihai Volontir s-a filmat în circa 30 de filme.

Mihai Volontir locuieşte la Bălţi. După o operaţie grea, în anul 2003 Mihai Volontir a revenit pe scena teatrului  în rolul lui Iuliu Cezar, în acelaşi an s-a filmat în filmul „Ciandra”. De astă dată Mihai Volontir a interpretat rolul  unui mecanic de cinema, care a rămas să locuiască în cămăruţa mecanicului de cinema, printre filmele indiene. Personajul său este fascinat de India, cîntă şi dansează în continuu. Un actor adevărat, care nu poate trăi fără scenă, filmări.

I-au fost conferite următoarele titluri şi premii: Artist al Poporului  din RSS Moldovenească 1984, Artist al Poporului din URSS 1988, Laureat al premiului de Stat al Republicii Moldova (1976 – pentru rolul din filmul „Dimitrie Cantemir”), Laureat al premiului de Stat al RSFSR, premiul cinematografic al fraţilor Vasiliev (1980 − pentru interpretarea rolului lui Volentir „În zona atenţiei deosebite”). În anul 2000 Mihai Volontir a fost desemnat drept cel mai bun actor al secolului XX a filmului moldovenesc, a primit titlul „Pentru merite deosebite în promovarea valorilor culturii Republicii Moldova”, iar în anul 2009 i-a fost conferit titlul „Doctor Honoris Causa” al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova.

Mihai Volontir s-a stins din viață la 15 septembrie 2015, la Spitalul Clinic Republican din Chișinău.
 
Filmografie:

Se caută un paznic”, 1967 - Ivan Turbincă
Această clipă”, 1968 - Mihai Adam
„Singur în fața dragostei”, 1969 - Obadă
„Zece ierni pentru o vară”, 1969 - Ilie
Povîrnișul”, 1971 - Andrei Spirea
„Al patrulea”, „Mosfilm”, 1972 - Bonar
„Acest dulce cuvînt – libertate!”, „Mosfilm”, 1972 - Carlos
Dimitrie Cantemir”, 1973 - Dimitrie Cantemir
Podurile”, 1973 - Petrache
Bărbații încărunțesc devreme”, 1974 - Andrei Răzlog
„Sunetul flautului”, 1975 - Djabrail
„Nu crede țipătului păsării de noapte”,1976 - Ion Musteață
Povestea lui Făt-Frumos”, 1977 - Păsărila
„Rădăcinile vieții”, 1977 - Batîr
„Țiganul”, „Ekran”, 1979 – serial TV - Budulai
„Centarurii”, 1979  - Evariste,
Emisarul serviciului secret”, 1979- Ignat Valuţă
„Dragoste neîmpărtăşită”, 1980- doctorul
„De la Bug pînă la Visla”, studioul „A: Dovjenco", 1980, - generalul P. Verşigora,
„Manevra de răspuns”, 1980 -  Volentir
„Unicul bărbat”, 1981 – Mihail Mihailovici
„Vînătoare de căprioare”,1981 – Golovin
„O întîmplare în pătratul 36 – 80”, „Mosfilm”, 1982 - Schiba
Fii fericită, Iulia!”, 1983 – Radu
„Acuzarea”, 1984 - Anchetatorul Iaroş
„Eu port răspundere pentru tine”, 1984 - rol episodic
„Întoarcerea lui Budulai” („Ekran”), 1985 – Budulai
„Urmele vîrcolacului”, 1986 - Ugo Vincero
„Vom rămîne fideli”, 1988 –rol episodic
„Bătăi în uşă” 1989 – rol episodic
„Sînt vinovată…”, 1992 - Sanea
„Ciandra”, 2003 - mecanic de cinema

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1789
Populația:
142 locuitori

Cernița este un sat din cadrul comunei Mălăiești din Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului, Republica Moldova. Localitatea se află la distanța de 31 km de orașul grigoriopol și la 75 km de Chișinău. Populaţia satului Cernița alcătuia 142 de oameni în anul 1997. Satul Cernița a fost menționat documentar în anul 1789.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.