17 mai 2011, 16:48 views 51014
Materiale din compartiment: Galeria foto | Galeria video |

Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din oraşul Bălţi

VasileAlecsandri din Balti

Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din oraşul Bălţi a fost fondat la 16 mai 1957, iniţial ca trupă moldovenească pe lângă teatrul rus care activa în Bălţi din anul 1947. La 16 mai 1957 la Bălţi a fost formată o trupă alcătuită din 25 de tineri actori, printre care: Veronica Savca, Ala Cazacu, Gheorghe Cincilei, Victor Ciutac, Maria Coban, Vasile Bodorin, Vasile Buzatu, Alexandru Morarenco, Iulian Codău, Fiodor Osoianu. În lunile următoare, în colectiv au venit: Efim Lazarev, Petru Rainov, Elisaveta Guzun, Mihai Volontir, Vasile Neagu, Dumitru Blajinu, Ion Muzică, Gheorghe Cibotaru. În 1958 la trupă aderă Iacob Burghiu, şi Lidia Voleanschi, în 1960 – Grigore Grigoriu, iar în 1963 – Dina Cocea. Un rol deosebit în fondarea teatrului și formarea artistică a trupei i-a revenit regizorului și pedagogului Boris Harcenco. Spectacolul de debut al trupei a fost „Chiriţa în Iaşi sau două fete şi-o neneacă” de V. Alecsandri. Acest spectacol a fost prima montare din dramaturgia lui V. Alecsandri, care a fost prezentat în toate raioanele Moldovei, în cadrul celor 97 de reprezentaţii. Regizorul Boris Harcenco a montat pe scena teatrului bălțean spectacolele „Căsătoria” de N.Gogol (1958), „Jertfa” de G.Timofte (1959), „Dragoste tîrzie” de A.Ostrovski (1959), „Cum au iubit ei” de A. Larev (1959), „O noapte furtunoasă” și „ Conul Leonida faţă cu reacţiunea” de I.L.Caragiale (1960), „Năpasta” de I.L.Caragiale (1964), „Comedia erorilor” de W. Shakespeare (1964). Boris Harcenco se conducea de principiul regizoral-pedagogic de a monta în fiecare an cîte un spectacol după o piesă din dramaturgia universală, pentru ca tinerii actori care nu aveau o pregătire teatrală specială, să se instruiască și să-și șlefuiască măiestria artistică. În diferite perioade de timp la Teatrul din Bălţi au colaborat regizorii Sandri Ion Şcurea,Vitalie Rusu, Ion Bordeianu, Veniamin  Apostol, Leonid Cibotaru, Ion Popescu, Gheorghe Urschi.  Regizorul principal al Teatrului „A.S. Puşkin” din Chișinău, Valeriu Cupcea, a montat cu trupa bălţeană spectacolul „D- ale carnavalului” de I.L.Caragiale, Nadejda Aroneţcaia – „Sfînt şi păcătos”, Ion Bordeianu – „Pragul”.

Teatrul își îmbogățește repertoriul cu spectacole după piesele scriitorilor locali. Primul spectacol din dramaturgia moldovenească pe scena teatrului din Bălţi a fost „Evadare din rai” după piesa lui Gh. Malarciuc (1964). În anul 1966 a fost montat spectacolul „Opriţi planeta” după piesa lui A. Marinat, iar în 1974 Anatol Pînzaru pune în scenă spectacolul „Cel mai bun om” de Gh. Malarciuc, care a fost menţionat cu un premiu special al Ministerului Culturii, fiind apreciat drept cea mai bună realizare scenică a anului. La mijlocul anilor ’70 trupa a fost completată cu un grup de tineri actori absolvenţi ai Institutului de Arte „G. Musicescu” din Chișinău: Margareta Mustea, Elena Gavriluţă, Vitalie Todiraş, Boris Bechet, Anatol Burlacu, Emil Dodiţă, Ion Marcoci, Anatol Răcilă.

La 26 ianuarie 1990 Teatrului V. Alecsandri din Bălţi i se conferă statut de „Naţional” – primul Teatru Dramatic Naţional din republică. Începînd cu anul 1991 trupa îşi desfăşoară activitatea în noul sediu, construit timp de 13 ani (1978-1991). Instituţia teatrală dispune astăzi de doua săli (mare şi mică), ambele cu scene turnante. Sala mare poate găzdui 584 de spectatori și sala „Atelier” – 60 de spectatori. Primul spectacol montat pe scena nouă a teatrului a fost „Sosesc deseară” de Tudor Muşătescu, iar spectacolul de inaugurare a stagiunii 1991-1992 – „Agachi Flutur” de V. Alecsandri.

În repertoriul teatrului sînt circa 200 de spectacole pentru adulţi şi copii, puse în scenă pe parcursul celor 54 de ani de activitate. Piesele montate ţin de dramaturgia naţională şi universală, clasică şi modernă. Printre acestea se remarcă „Oltea” de Andrei Strîmbeanu; „Ultimul Urmaș al lui Ștefan-Voda” de Gheorghe Calamanciuc; „Hoțul cinstit” de Victor Butulescu; „Flori în doi” de Ion Puiu;  „Ochiul magic” etc. În anul 2007 pe scena teatrului sînt montate spectacolele „Brăţara de aur” de V. Bădiţa şi „Baltagul” de Mihail Sadoveanu. În anul 2009 Teatrul Naţional „V. Alecsandri” din Bălţi montează trei premiere: „Tîrfa de marţi” de Gheorghe Calamanciuc, în regia lui Anatol Răcilă, „Vine apa” de Dumitru Matcovschi,şi  „Visul unei nopţi de mai” după Bogdan Petriceicu Haşdeu, în regia lui Mihai Volontir.

Spectacolele pentru copii ocupă un loc important în repertoriul teatrului. De un mare succes la pulic se bucură spectacolul „Izbîndă şi iubire”, „Un suflet pentru o păpuşă”, „Brăţara de aur”, „Capra cu 3 iezi”, „Scufiţa roşie”, „Tîndală se însoară”, „Creangă, umblă creangă”, „Greieraşul şi furnica” şi altele. Din anul 1994 pe lîngă teatru funcţionează şi o trupa de păpuşari, „Gîgîlici”, care prezintă spectacole pentru copii.

Totuşi obiectivul artistic de bază al teatrului îl reprezintă valorificarea dramaturgiei naţionale prin montarea pieselor autorilor autohtoni. În repertoriul teatrului se regăsesc piese semnate de autori consacraţi ca Ion Druţă, Dumitru Matcovschi, Petru Cărare. Totodată sunt valorificate operele dramaturgilor contemporani Constantin Cheianu,  Val Butnaru, Mircea V. Ciobanu. Teatrul Național „Vasile Alecsandri” a lansat mari actori ai scenei teatrale – Victor Ciutac, Grigore Grigoriu, Mihai Volontir, Iulian Codău, care constituie mîndria teatrului național.

La 21 octombrie 2010 pentru activitate de creaţie prodigioasă, contribuţie la promovarea valorilor culturale naţionale şi înaltă măiestrie artistică, directorul general al Teatrului, Anatol Răcilă, a fost decorat cu „Ordinul de Onoare”, titlul onorific „Artist al Poporului” a fost conferit actorilor Constantin Stavrat şi Eufrosinei Volontir, directorului artistic al teatrului, Dumitru Griciuc, i-a fost conferit titlul onorific „Maestru în Artă”, iar actorilor Anatolie Burlacu şi Gheorghe Crudu – titlul onorific „Artist Emerit”.

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1502
Populația:
905 locuitori

Rezina este un sat din cadrul comunei Mănoilești, raionul Ungheni. Localitatea se află la distanța de 12 km de orașul Ungheni și la 112 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 905 oameni. Satul Rezina a fost menționat documentar în anul 1502.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.