Materiale din compartiment: Galeria foto |

Ştefăniţă

Ștefan al IV-lea cel Tînăr (Ştefăniţă), fiul lui Bogdan al III-lea a domnit între anii 1517-1527. Se consideră (uneori) al patrulea domnitor moldovan cu numele Ştefan. Data nașterii lui este incertă. Deşi, la moartea părintelui său avea 10 ani, a fost ales domnitor. Modul în care cîrma țării a trecut de la Bogdan la fiul săunu e cunoscut, deoarece încoronarea noului domn s-a făcut la cinci zile de la moartea tatălui său e posibil să fi fost careva frămîntări.

Această domnie a durat zece ani (1517-1527) și se compune din două etape, despărțite de anii 1522/1523. Vreme de şase ani domnia lui a fost tutelată de marele portar Luca Arbore. Se urmează linia politică moștenită de la Bogdan al III-lea și păzită de boierii Sfatului domnesc – dintre care unii slujiseră cu credință și pe Ștefan cel Mare. În 1523, în urma intrigilor de curte, Ştefăniţă vodă, fire nătîngă, nestăpînită, l-a decapitat pe „povăţiitorul” său Luca Arbore și fiii săi.

Domnia lui Ştefăniţă a durat sub semnul cruzimii, căsăpirii multor mari boieri. Din 1523 boierii au început să părăsească Moldova adăpostindu-se în Polonia, Transilvania și Valahia. Vechii dregători au fost înlocuiți din funcție. Ridicarea boierilor împotriva „tiranului” a devenit o mișcare organizată.

A intrat în conflict cu domnul Valahiei, Radu de la Afumați, din cauza unui aranjament potrivit căruia Ștefăniță uema să se căsătorească cu Ruxanda, fiica  lui Neagoe Basarab. Însă cu aceasta se însurase  Radu de la Afumați în ianuarie 1526. Lui Ștefăniță îi rămînea Stana, o alta fiică a lui Neagoe vodă, pe care el n-o voia. Ștefăniță a năvălit, jefuind şi ucigînd, asupra Valahiei (1526), „băgînd spaima în munteni”, după care au urmat încă două bătălii moldo-valahe. Pînă la urmă neînțelegerea a fost remediată, Ștefăniță căsătorindu-se cu Stana.

Întors bolnav dintr-o expediție împotriva Valahiei, în 1527 Ştefăniţă vodă moare la Hotin. Unele letopiseţe ne spun că el a fost otrăvit de soţia sa, munteanca Stana, care apoi a fugit în Valahia. Călugărită, doamna Stana, cu care Ștefăniță nu a avut urmași, a murit în februarie 1531.

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1661
Populația:
739 locuitori

Iorjniţa este un sat din cadrul comunei Cosăuţi, raionul Soroca. Localitatea se află la distanța de 7 km de orașul Soroca și la 163 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 739 de oameni. Satul Iorjnița a fost menționat documentar în anul 1661.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.