07 ianuarie 2023, 13:00 31203

Alcedar – vatră de istorie

Alcedar este un sat şi comună din raionul Soldăneşti. Din componenţa comunei fac parte localităţile Alcedar, Curătura şi Odaia. Satul Alcedar este situat pe malul drept al rîului Nistru, la o distanţă de 12 km de oraşul Şoldăneşti şi la 127 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 1076 de oameni.

Satul Alcedar este atestat pentru prima dată într-un document din 25 noiembrie 1616 prin care Radu Mihnea Voievod confirma împărţeala făcută între Petraşcu Ciolpan, Dumitru Ciolpan, Gheorghe Vârnav şi Corneliu.

La Alcedar în 1950-1963 a efectuat săpături grupul arheologului G.B. Fiodorov, care a descoperit o aşezare cu grădişte şi necropolă tumulară a slavilor de răsărit. Cele 9 aşezări ruseşti cu cetăţuie rotundă de refugiu în centru, au fost întemeiate în sec. X de către nişte triburi din valea rîului Nipru. Întăriturile cetăţii sunt alcătuite din valuri înalte şi şanţuri adînci. În interiorul ei era săpată o fîntînă, iar lîngă val erau construite locuinţele nobilimii, negustorilor, meseriaşilor, giuvaiergiilor. În afara cetăţii se întindea aşezarea neîntărită, posada, cu bordeiele ţăranilor, olarilor, şi a meşteşugarilor specializaţi în topirea şi prelucrarea fierului. S-au găsit multe cuptoare pentru topirea fierului, cuptoare pentru uscarea minereului, gropi cu minereu şi zgură de fier.

Populaţia se îndeletnicea cu agricultura, creşterea vitelor, pescuitul, vînătoarea. Necropola se găseşte la 500 m de posadă şi conţine 15 gorgane. Ritul funerar era incinerarea. Rîmîşiţele incinerării erau puse pe platforme de lut, în gropi mici, uneori în vase de lut. Fiecare gorgan reprezenta un cimitir al unei familii patriarhale mari.

Satul propriu-zis este aşezat într-o ravenă pe versanţii căreia sînt localizate casele oamenilor.   Alcedarul este înconjurat de mai multe dealuri, acestea fiind acoperite de masive forestire. Un deal care nu este acoperit cu copaci (în partea de vest), se numeşte dealul lui Capşa. Acest nume provine de la un boier care a locuit în sat, avînd în stăpînire un anumit teren de pe acel deal.

În pădurile din jurul satului cresc diverse specii de copaci: stejarul, frasinul, jugastrul, carpenul, ulmul, salcîmul, arţarul şi altele. Este vorba de o rezervaţie peizajistică a cărei suprafaţă se întinde în jurul localităţii (nord-sud-est) şi constituie aproximativ 80 ha. Mai există şi cîteva fîşii forestiere, din care sătenii au tăiat, însă, mulţi copaci din lipsă de combustibil necesar pentru încălzire. Aceasta a provocat alunecări de teren la vest de sat.