01 iunie 2012, 15:07 Realitatea moldovenească 3796

Asistenţă externă pentru Moldova: mituri şi realităţi

Foto: vitamarg.com

În jurul subiectului asistenţei externe pentru Moldova apar tot multe mituri, mai ales în ultimii trei ani. Mass-media relatează aproape zilnic despre noi proiecte ale donatorilor şi se poate crea o impresie că volumul acestui ajutor tot mai creşte, dar nu este neclar unde se sedimentează. Vineri, delegaţia UE în Moldova, în colaborare cu Cancelaria de Stat a Guvernului, pentru prima dată încercat să risipească aceste mituri în cadrul seminarului întitulat "Asistenţa externă: utilizarea şi gestionarea resurselor".

Mitul 1 – volum

Volumul asistenţei externe proiectat pentru anii 2010-2013 a fost convenit în martie 2010 la Bruxelles. Pînă în prezent, Republica Moldova a contractat 1320,86 mil. euro sau 72% din 1839,08 mil. euro declarate de către donatori, în conformitate cu Programul Guvernului ”Rethink Moldova” (”Relansăm Moldova”). Aceste mijloace sînt destinate pentru a sprijini activităţi guvernamentale. Această sumă nu include fondurile de la FMI, care sînt transferate direct în conturile Băncii Naţionale, precum şi banii acordaţi ONG-urilor. Cel mai mare volum al asistenţei este oferit din partea UE – pentru întreaga perioadă sînt prevăzute 550 mil. euro. Conform situaţiei de la 15 mai 2012, în curs de implementare sînt proiecte în valoare de 315,5 mil. euro. Al doilea donator după mărime sînt Statele Unite ale Americii care, pînă la această dată, a acordat 278,9 mil. euro de credite şi granturi. Urmează Banca Mondială cu 260,5 mil. euro, şi BERD cu 197,9 mil. euro.

În primul rînd, asistenţa externă parvine în formă de credite, rata dobînzii acestora variind între 0,75 şi 3,5%. În al doilea rînd - în formă de subvenţii de care Moldova beneficiază în mod nerambursabil. În termeni de procente, mai mult de jumătate (56%) din acestea reprezintă granturi, 44% - sînt credite în condiţii concesionale. Există aşa-numita asistenţă tehnică – în cele mai multe cazuri este vorba de sprijin consultativ sau oferirea utilajelor ori echipamentelor.

Întreaga asistenţă este împărţită convenţional în două tipuri – pentru susţinerea bugetului şi pentru punerea în aplicare a unor proiecte şi programe. Sprijinul bugetar parvine în calitate de credite, precum şi în formă de granturi. De exemplu, UE oferă sprijin bugetului doar în formă de granturi. Există aşa-numitul ajutor investiţional în cadrul căruia un grant şi un credit sînt acordate în proporţii aproximativ egale. Acesta este conceput pentru întreprinderile mici şi mijlocii. În cazul unor proiecte de investiţii pe scară largă procentul de credit poate fi mai mare, dar există şi componenta de granturi. Astfel, în cadrul unor proiecte privind reabilitarea drumurilor, Ministerul Transporturilor a solicitat granturi pentru elaborarea unei strategii respective.

Mitul 2 - cofinanţare

Există ajutor care se acordă mai multor ţări vecine din fondurile menite pentru cooperare transfrontalieră. În prezent, Moldova are o şansă mai mult din cauza faptului că volumul acestei asistenţe pentru Ucraina se reduce în urma tergiversării reformelor. Aceasta este una dintre cerinţele principale ale donatorilor, precum şi crearea cadrului legislativ-normativ care ar permite utilizarea acestui ajutor. Proiectele ”Twining” vizează îmbunătăţirea activităţii instituţiilor de stat. Acestea sînt granturi, însă cu cofinanţarea din partea statului, în proporţie de aproximativ 10%. Mijloacele respective, de obicei, sînt îndreptate pentru acoperirea costurilor de organizare. În comparaţie cu ţările vecine, ponderea acestora în Moldova este mai mică, deoarece vecinii au început mai devreme negocierile privind asocierea cu UE. Deocamdată, în Moldova au fost complet finalizate numai două proiecte ” Twining”, dar mai sînt altele în curs de elaborare.

În cadrul proiectelor de parteneriat public-privat, cofinanţarea programelor poate fi atît de natură publică, cît şi privată. "În principiu, cofinanţarea se efectuează în toate proiectele, dacă avem în vedere scutirea de TVA pentru proiecte mari de investiţii, chiar şi de subvenţii. Proiectul CE la Nisporeni privind crearea infrastructurii de apă nu a avut mijloace suficiente pentru a acoperi cheltuielile, astfel cofinanţarea a parvenit din partea Fondului Ecologic Naţional", menţionează şeful Secţiei coordonarea asistenţei externe a Cancelariei de Stat a Moldovei.

Mitul 3 – creşterea volumului de asistenţă

”La prima vedere s-ar putea crea o impresie că volumul de asistenţă creşte cu o viteză asemenea unui bulgăre de zăpadă. Cu toate acestea, în prezent, suma promisă nu numai că nu a crescut, dar nici nu a atins nivelul aşteptat, deşi teoretic aceasta este posibil - prin acordarea de către donatori a finanţării suplimentare. Dar, chiar dacă Moldova ar dori să primească mai multe mijloace, aceasta ar fi obligată să-şi dovedească capacitatea de a le absorbi. Şi iar aceasta depinde de modul în care implementăm reformele. Există instituţii, cum ar fi Ministerul Economiei, care utilizează ajutorul în mod eficient şi la timpul cuvenit. Dar la aşa instituţii cum este Ministerul Mediului – o nouă structură, capacitatea de a implementa proiecte este mai redusă. De aceea şi numărul de proiecte acolo este mai mic”, a adăugat reprezentantul Cancelariei de Stat.

În plus, pentru credite există o anumită limită pe care Moldova nu o poate depăşi, ca să fie în stare să ramburseze mijloacele. Astfel, Banca Mondială a stabilit o limită de 60-70 mil. dolari americani pe an. Această limită este determinată de proporţia dintre PIB pe cap de locuitor, care arată capacitatea statului de a plăti facturile. În prezent, acest indicator constituie aproximativ 3000 de euro pe cap de locuitor, în creştere cu aproximativ o treime în comparaţie cu anii precedenţi. Însă putem miza numai pe creditele de concesiune. Pentru a obţine credite în condiţii comerciale, Republica Moldova ar trebui să majoreze această sumă. Deocamdată, nu ne putem încadra în această categorie şi luăm credite în condiţii concesionale. Acest lucru este mai avantajos, dar şi sumele pentru astfel de împrumuturi sînt limitate.

Mitul 4 – monitorizarea

În popor se zice că banii se sedimentează în buzunarele funcţionarilor. Experţii nu sînt de acord - sistemul de monitorizare a donatorilor, care calculează fiecare bănuţ, nu permite risipa resurselor. În cadrul fiecărui proiect există reprezentanţi ai donatorilor. Se efectuează verificarea independentă a cheltuielilor. Donatorii înşişi susţin că instituţiile noastre ar trebui să fie mai transparente, în special privind achiziţiile publice şi ofertele, pînă la costul biletelor de avion. BM numai în Moldova a dezvăluit pe deplin informaţii cu privire la proiectele pe site-ul său. Paginile web ale ministerelor în această privinţă sînt mai puţin accesibile şi convenabile, însă cetăţenii pot găsi datele privind proiectele pe site-ul Cancelariei de Stat (www.mcu.moldova.md).

De asemenea, experţii au unele observaţii faţă de partea moldovenească. "Guvernul ar trebui să monitorizeze proiectele, nu numai în ceea ce priveşte cifre, dar şi la capitolele calitate şi relevanţă. De obicei, asistenţa este acordată pe un termen de 3-4 ani, în decursul cărora în acest sector se produc schimbări şi, în acest sens, rolul Guvernului constă în ajustarea şi actualizarea programelor. Din păcate, şefii ministerelor nu întotdeauna acordă atenţie acestui rol şi nu actualizează. Adeseori, în contextul realităţilor care se schimbă, se pierde legătura între beneficiari şi donatori. Iar nevoile reale sînt în continuă schimbare”, susţine experta Elena Gorelova.

”A doua observaţie a mea ţine de capacitatea de absorbţie, care depinde numai de noi. În ceea ce priveşte eficacitatea ajutorului, în ultimul timp, mai multe realizează Curtea de Conturi. Anul trecut, instituţia a analizat cheltuielile pentru dezvoltarea regională şi s-a depistat că nu toate ajutoarele au fost utilizate. Nu au fost create agenţii, iar aceasta a fost una dintre condiţiile pentru acordarea de mijloacelor şi mecanismul valorificării acestora. Atunci, fondurile au fost reţinute pentru un an. În general, mijloacele nevalorificate reprezintă o problemă în mai multe ţări, chiar şi în cele care au aderat în ultimii ani la UE, cum ar fi România.

Mitul 5 - datoria externă şi priorităţile

Potrivit surselor din cadrul Ministerului Finanţelor, datoria externă a Republicii Moldova, în raport procentual faţă de PIB, nu mai este în creştere, ci scade. "De două ori pe an, FMI analizează stabilitatea a datoriei şi noi ne încadrăm în limitele stabilite. Datoria publică în 2010 a fost de 26,3% din PIB, iar în 2011 – 23,4% din PIB", a spus directorul Direcţiei generale datorii publice, Elena Matveeva.

"Prioritate pentru Guvern rămîne atragerea granturilor. Pentru Moldova aceasta este singura posibilitate de dezvoltare. Avînd în vedere faptul că avem un PIB mai mic decît în ţările vecine din regiune, nu este uşor de rambursat finanţe. În acest sens, granturile sînt mai profitabile", a menţionat secretarul general al Guvernului, Victor Bodiu. În procesul repartizării mijloacelor din Fondul de Investiţii Sociale, de exemplu, prioritare sînt întreprinderile cel mai slab dezvoltate. În general, acest principiu se aplică întregului ajutor. Dintre toate proiectele în curs de implementare, circa 90% au fost selectate din motive de necesitate, restul de 10% - ca rezultat al concurenţei.

Asistenţa este limitată, de aceea prioritatea s-a acordat sectoarelor în care Guvernul şi mediul de afaceri nu pot face faţă finanţării. Aceste sectoare au fost identificate de către Guvern împreună cu donatori, în urma analizei corespunzătoare şi a consultărilor. Cel mai finanţat sector este agricultura în care actualmente sînt lansate proiecte în valoare de 338,8 mil. euro. Urmează fondurile acordate de Guvern în scopul îmbunătăţirii activităţii acestuia, precum şi în scopul dezvoltării societăţii civile – 224,9 mil. euro, pentru infrastructură şi servicii sociale – 216,4 mil. euro, pentru infrastructura de drumuri – 180,4 mil. euro, pentru canalizare şi aprovizionare cu apă – 106,4 mil. euro, etc.

Mitul 6 – reabilitarea drumurilor

Cele mai mari şi discutate credite pentru investiţii au fost acordate pentru reabilitarea drumurilor. Viceministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Boris Gherasim, a spus că "în ultimii ani, Moldova a semnat contracte în valoare de 350 mil. euro, care vor permite reconstrucţia a cinci traseelor. Astfel, 50% sînt granturi pentru construcţia unor porţiuni periculoase de drumuri, cu abateri de la cadrul normativ, pe care băncile nu le pot finanţa. Este vorba de drumurile de ocolire la Ungheni şi Vulcăneşti. Aproximativ 132 mil. euro parvin din Statele Unite în cadrul programului "Provocările Mileniului şi alte 60 mil. euro – din partea UE. Actualmente, utilizăm mijloacele publice în proporţie de 60%, iar ajutorul donatorilor constituie, respectiv, 40%. Pentru viitor se preconizează creşterea volumului asistenţei, raportul fiind de 50% la 50%.

Drumurile au fost construite încă conform standardelor sovietice – pentru o perioadă de 10-15 ani. Acestea rezistă la sarcini de pînă la 10 de tone, deşi, în ultimul timp, au apărut mai multe vehicule cu sarcina pe osie de 11,5 tone, fapt care a dus la distrugerea rapidă a platformei drumului. Din 2013, în zonele reabilitate va fi instalat un sistem care va cîntări în mod automat şi va înregistra prin intermediul camerelor video unităţi de transport. Totodată, pentru încălcarea cerinţelor privind greutate se vor fi aplica amenzi. Selectînd drumurile care urmează a fi reparate, donatorii, de asemenea, au luat în considerare un astfel de indicator, cum ar fi intensitatea traficului.

Mijloacele pentru repararea drumurilor Sărăteni – Soroca (Programul "Provocările Mileniului") nu vor fi orientate spre această sarcină, ci vor fi redirecţionate în conturile întreprinderilor-contractori, a spus coordonatorul Programului în Republica Moldova, Valentina Badrajan. Cîştigători tenderelor pentru repararea drumurilor devin doar companii străine, deoarece cele autohtone nu corespund cerinţelor donatorilor. Companiile din Moldova participă la proiecte doar în calitate de subcontractanţi.

Tatiana ŞIKIRLIISKAIA, „Kişinevskii obozrevateli”

Sursa: ko.md