|
Defileul Burlăneşti din raionul Edineţ (Foto)
Ne-am continuat călătoriile prin nordul Moldovei, și, în special, prin raionul Edineț, am mers de-a lungul rîului Draghiște, începînd cu celebrul și unul dintre cele mai frumoase defileuri din preajma toltrelor de lîngă Prut, în apropiere de satul Trinca, pe cursul inferior al rîului.
Am vizitat Rezervaţia peisagistică din apropierea satului Feteşti, unde la fel sînt două defileuri ‒ unul în rezervaţie, acoperit de pădure, iar al doilea ‒ la ieșirea din sat. Apoi, rîul Draghişte curge prin luncă, formînd o vale frumoasă, vă promitem că vom dedica o întreagă publicaţie acestui rîu uimitor. Apropiindu-ne de satul Burlăneşti, rîul Draghiște îşi face apariţia în defileul maiestuos, ba chiar auster de la Burlăneşti, aflat cel mai jos și fiind ultimul defileu din susul acestui rîu.
Defileul este format din două şiruri de toltre, aflate într-un unghi drept unul față de celălalt. Partea stîngă a defileului reprezintă un perete înalt şi abrupt, acoperit doar de vegetaţia veştezită, înălțimea acestei pantei atinge aproximativ 70 de metri. Peretele stîng al defileului este format de un recif domol, care doar deasupra defileului se întrerupe brusc, formînd o pantă destul de abruptă și foarte pitorească. Apropiindu-se de vîrful său, rămîi uimit de formele proeminente bizare ale stîncilor de recife. Anume acest şir de recife în îndepărtaţii ani '60 era explodat de colhozul local, dobîndindu-se piatră pentru construcţii. Mai mult decît atît, erau explodate stîncile cele mai pitoreşti, cu cele mai bizare forme, iar urmele acestei barbarii poate fi văzute şi astăzi.
Recifele de la Burlăneşti au o structură complexă: partea lor inferioară este formată din depuneri tortoniene, iar cea de sus din colonii ramificate de calcar Sarmatic cu conţinut sporit de carbonat. Pe partea dreaptă a defileului, există mai multe peșteri naturale, dar acestea sînt de dimensiuni mici și este puțin probabil să fi servit drept locuințe permanente pentru omul preistoric. Unele dintre ele au fost distruse sub influența stihiilor naturii, și, posibil în rezultatul activității umane.
Defileul de la Burlăneşti este relativ scurt, are o suprafaţă ce nu depăşeşte 0,5 km, fundul său este presărat cu bolovani mari și mici, care s-au rostogolit de pe pantele sale, din acest motiv rîul Draghiște în acest loc este deosebit de şerpuitor şi capricios. Trecînd de defileu, rîul Draghiște străbate satul, traversîndu-l.
Deosebit de impresionantă este vederea împrejurimilor din vîrful pantei defileului. Lunca rîului Draghişte arată foarte pitoresc înspre satul Fetești, ca în palmă poate fi văzut Defileul Feteşti, cariera imensă din fața acestuia, partea de sus a rezervaţiei Feteşti. Am rămas din nou uimiţi de bogăția naturală a acestei regiuni. Este deja cel de-al şaselea defileu descris de către noi în publicațiile, care se referă la monumentele geologice ale raionului Edineț. Însă nu excludem, ca vă vom mai bucura cu noi descoperiri, precum și cu suplimentarea publicațiilor noastre anterioare. Aşa că, pînă la noi întîlniri.
- Spectacol grandios dedicat marelui compozitor Ion Aldea Teodorovici ©
- Maia Sandu a reacționat la moartea rabinului, cetățean moldovean, stabilit în EAU
- Cînd speră România să adere la spațiul Schengen
- Votul diasporei: interzicem sau reglementăm?
- Încă cîțiva moldoveni au revenit acasă din Liban
- La Chișinău va avea loc un concert de excepție al lui Constantin Moscovici, Tamarei Gverdțiteli și t…
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Oraș
- Prima atestare:
- 1966
- Populația:
- 1659 locuitori
Frunză este un oraş în raionul Ocniţa, Republica Moldova. Amplasat în partea de nord a republicii, la hotar cu Ucraina, pe linia de cale ferată Ocniţa-Moghiliov-Podolsk, oraşul Frunză este situat la o distanţa de 243 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia oraşului constituie 1659 locuitori. Localitatea a fost întemeiată în anul 1966, cînd lângă fabrica de zahăr încep să se construiască case de locuit, în 1973 obţinînd statutul de localitate de tip orăşenesc.
Comentarii
(1)