25 mai 2024, 15:00 Natura şi turismul 43324

De-a lungul Ciuhurului printre toltrele de la Rîşcani

Fii gata întotdeauna să înfrunţi neprevăzutul, pornind în următoarea călătorie pe drumurile Moldovei. Această regulă trebuie urmată întocmai şi practic nu cunoaşte excepţii. Adesea aceste lucruri neprevăzute au un caracter plăcut. Aşa ni s-a întîmplat şi de data aceasta, cînd am pornit spre nordul republicii, în raionul Rîşcani, partea din preajma Prutului, pentru a merge de-a lungul rîului Ciuhur ca să admirăm frumuseţile ascunse ale naturii de aici.

Prin urmare, conform traseului ne îndreptam spre satul Văratic, situat în apropierea gurii rîului Ciuhur, locul unde apele lacului de acumulare Costeşti strîng rîul, formînd braţul pitoresc al acestui bazin acvatic, care se întinde pe albia fostului rîu. Călătoria noastră a început, însă, cu mult înainte de Văratic atunci cînd, în timpul uneia dintre opriri ne-am pomenit pe marginea unui cîmp de floarea-soarelui şi am văzut în depărtare un sat nu foarte mare şi cupolele tipice ale recifelor de toltre. Astfel am schimbat traseul planificat şi am intrat în satul Druţa  ̶  mic şi pitoresc, care se întinde printre şirurile de recife de pe malul rîului Ciuhur. Vom recunoaşte sincer, că nici nu am bănuit de existenţa acestui sat şi mai cu seamă de configuraţiile geografice, descoperite de către noi prin părţile locului.

Rîuleţul Ciuhur, ca şi majoritatea rîurilor din nordul Republicii Moldova, are un curs foarte sinuos şi capricios, schimbîndu-şi direcţia în modul cel mai imprevizibil. Acest lucru este legat atît de diferenţele mici de înălţime, cît şi de multitudinea de obstacole, în formă de recife pietrificate de corali, pe care rîuleţul le întîleşte în drumul său. Ca rezultat, în milioane de ani rîul a făcut în aceste recife numeroase treceri, formînd defileuri pitoreşti.

Mai departe traseul nostru a trecut în cea mai mare parte pe crestele acestor recife pînă la satul Horodişte, iar apoi şi pînă la s. Văratic. La sfîrşitul călătoriei noastre am mers de-a lungul malului drept al lacului de acumulare pînă la satul Duruitoarea Nouă.

Dar cele mai impresionante s-au dovedit a fi anume configuraţiile geografice de lîngă satul Druţa. Nivelul apei rîului Ciuhur a scăzut considerabil în acest an din cauza secetei, dar şi nivelul lacului de acumulare Costeşti s-a diminuat cu nu mai puţin de 3 metri. Însă ceea ce înconjoară rîul şi lacul de acumulare a păstrat din pitorescul său şi chiar într-o oarecare măsură şi sălbăticia. Vegetaţia de pe pantele toltrelor a devenit mai pală, totul în jur s-a colorat în culori de ocru şi doar pe alocuri s-au păstrat pete de verdeaţă, în special pe cîmpiile semănate cu floarea-soarelui, porumb şi alte culturi.

Ne-a întristat rău cariera din apropierea satului Druţa şi extracţiile neautorizate din toltrele de lîngă sat. Deşi aici, ce-i drept, nu se ard toltrele pentru obţinerea varului ca la Trinca sau Feteşti, ci se dobîndesc unele dintre cele mai frumoase pietre pentru construcţii, cu o gamă foarte variată de nuanţe, însă aceste extracţii distrug şi sluţesc, fără milă masivele de stînci. Chiar deasupra unui defileu mic, dar foarte frumos în apropiere de satul Văratic la fel se întinde cariera, care treptat va distruge şi acest peisaj impresionant. Urme ale activităţii distructive a omului, am văzut şi în preajma satului Horodişte, la marginea căruia se întinde un şir de toltre cu o formă neobişnuită, în una dintre pantele căreia se află o peşteră imensă, probabil datînd din neolitic. La jumătatea distanţei dintre Horodişte şi Văratic, rîul Ciuhur practic încetează să fie rîu şi devine braţ al lacului de acumulare.

O impresie absolut uimitoare lasă stîncile de toltre aflate deasupra braţului r. Ciuhur al lacului de acumulare, îndeosebi vizavi de satul Duruitoarea Nouă. Una dintre stînci aminteşte o broască ţestoasă uriaşă din piatră. Acest masiv de toltre se sfîrşeşte în preajma satului Duruitoarea Veche, lîngă Costeşti, unde un pîrîiaş nu foarte mare a format o vale foarte pitorească şi unde este situată una dintre peşterile străvechi din neolitic de pe teritoriul Republicii Moldova. Dar despre aceasta am menţionat deja într-una din publicaţiile noastre.

În încheiere trebuie să vă spunem, că acasă ne-am întors plini de impresii, deşi foarte obosiţi. Şi în plus am nimerit sub o ploaie torenţială, care literalmente inunda şoseaua şi aveam impresia, că navigăm pe marea furtunoasă.

 

De-a lungul r. Ciuhur printre toltrele de la Rîşcani de la s. Druţa pînă la s. Duruitoarea Nouă - album foto