29 septembrie 2025, 11:30 Istoria 28171

Ștefăniță Lupu – domnia lui Papură vodă

La 29 septembrie 1661 se încheie domnia lui Ștefăniță Lupu în Moldova. Ştefăniţă Lupu, fiul domnitorului Vasile Lupu, la vîrsta de numai 16 ani este numit domnitor la insistențele și rugămințile tatălui său aflat la Constantinopol.

La vîrsta de 12 ani Ștefăniță a fost întemnițat în fortăreața de la Buciulești-Bistrița, împreună cu mama și sora sa Ruxandra, după ce logofătul Gheorghe Ștefan l-a detronat pe Vasile Lupu. După 5 ani de captivitate, Ștefăniță a fost eliberat, iar Poarta Otomană l-a numit în 1659 voievod.  Ștefăniță era firav la trup din cauza îndelungatei detenții, însă cu mintea ageră.

Domnia sa a fost tulburată de domnul Munteniei Constantin Șerban din Muntenia, de turci și tătari, care aduceau pretendenți la tron. După aceste încercări, în anul 1660, a urmat o ciumă și apoi o foamete cumplită, provocată de prădăciunile tătarilor şi de o mare invazie de lăcuste. Foamea era atît de teribilă încît oamenii, nemaiavînd hrană, au ajuns să se hrănească cu coajă de copac și papură măcinată în loc de pîine. De aici i  s-a tras tînărului domnitor porecla de Papură vodă.

Ştefăniţă vodă s-a stins din viață la Tighina, în 1661, cînd s-a îmbolnăvit de tifos. Se crede că boierii ar fi grăbit şi ei moartea domnitorului, otrăvindu-l, căci „supărare și vrăjmășie făcea boierilor”.  O „supărare” pricinuise spătarului Nicolae Milescu, căruia i-a tăiat nasul fiindcă se alăturase rivalului său, Gheorghe Ştefan.

Totuși Ștefăniță s-a dovedit un bun apărător al intereselor Moldovei, întărind relațiile cu vecinii, în special cu Muntenia, a dezvoltat comerțul și economia, i-a scutit pe țărani de biruri.