|
Nordul Moldovei – o perlă a naturii
Nordul Republicii este situat pe Podişului Moldovei, pe care se află regiunea de silvostepă a Moldovei, care ocupă două cincimi din teritoriul republicii. În componenţa acestui teritoriu intră două zone de cîmpie – Podişul de Nord şi Stepa de Bălţi, Colina Nistrului se mărgineşte cu regiunea periferică Volîno-Podolisk. În trecut pe aceste locuri predominau cele mai pitoreşti şi mai productive configuraţii geografice naturale de silvostepă.
Acum, în această regiune în proporţie de mai mult de nouă zecimi predomină peisajele culturale agricole, apărute cu mai mult de 100 de ani în urmă. Zonele de cîmpie cu cernoziom sănătos, viguros sînt ocupate de semănăturile de grîu, de porumb, de sfeclă de zahăr, de floarea-soarelui. Sînt culturi de orz şi soia, plantaţii de tutun şi culturi eterice şi chiar cîmpuri speciale − a cîte 300 de hectare – pentru cultivarea cartofilor. Pe cîmpii au fost plantate livezi mari. Acesta este meleagul merelor bune şi al celor mai savuroase pere din ţară. Aici sînt condiţii optime pentru concentrarea agriculturii − crearea unor vaste domenii comune de cîmpuri şi livezi.
Este originală, deşi modificată după păşunatul oilor, configuraţia geografică de recife străvechi − toltre. Acestea sînt zone de stepă, alternate cu desişuri de arbuşti, grupuri de copaci pe rocile stîncoase cu soluri de o adîncime mică. Există în această zonă o perspectivă frumoasă de creare a rezervaţiilor naturale de proporţii mici, zone de odihnă locale. Pentru aceasta sînt potrivite terenurile – terase – toltre separate la vest de Edineţ şi cele de lîngă Nistrul Mediu cu unele păduri de stejar în apropiere de Otaci.
Colinele de recif sau toltrele se întind începînd cu partea de nord-est a republicii, de la Nistru, în direcţia sud-vest, spre Prut. Deosebit de impresionante sînt reliefurile – toltre, care pot fi văzute în raioanele Edineţ, Briceni, Glodeni, Rîşcani. Există o mulţime de monumente naturale în Republica Moldova şi mai multe rezervaţii naturale şi teritorii de rezervaţii cu dimensiuni mai mici, mănăstiri vechi, biserici.
De-a lungul rîului Nistru, malul, căruia este aici abrupt şi stîncos, există multe locuri deosebit de atractive în ce priveşte natura, cultura şi istoria. Dintre acestea majoritatea sînt concentrate în raioanele Ocniţa, Soroca, Rezina, dar şi în Camenca şi Rîbniţa (din partea stîngă a Nistrului). În raionul Donduşeni, lîngă satul Ţaul se află cel mai mare parc-pădure.
Rîurile mici din nord sînt pitoreşti şi destul de multe la număr: Ciugur, Lopatna, Draghiste, Racovăţ, Ciuluc, Vilia. Văile acestor rîuri din crestele − toltre crează peisaje de neuitat şi atrag numeroşi turişti.
- Ambasadorul s-a adresat cu un avertisment important pentru cetățenii moldoveni din Israel
- În weekendul 21-22 septembrie, Škoda Moldova și Daac Hermes au organizat un eveniment special dedica…
- Compania Viorica Cosmetic, tot mai competitivă pe piața UE ©
- DAAC Hermes a prezentat premiere auto impresionante la Arena Auto Fest 2024 ©
- Moscovici: Amatorii de muzică bună vor avea parte de un concert de excepție la Chișinău, pe 14 septe…
- DAAC Hermes: Premiere exclusive la Arena Auto Fest 2024 ©
- Globalizarea: proces natural sau o posibilitate alternativă de fragmentare?
- 9 fotografii extrem de amuzante cu animale dintr-un concurs de fotografie umoristică
- Moșia familiei ca multiplicator creativ: o abordare științifică a dezvoltării durabile
- Proprietățile vindecătoare ale ferigii de pădure
- Rădăcinile noastre sunt în păduri și câmpii
- Compania Viorica Cosmetic, tot mai competitivă pe piața UE ©
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- sec. XX
- Populația:
- 29 locuitori
Iachimeni este un sat din raionul Edineţ, în componenţa comunei Constantinovca. Conform datelor recensămîntului din anul 2004 în satul Iachimeni trăiau 29 de locuitori. Localitatea se află la o distanţă de 22 km de oraşul Edineţ și la 224 km de oraşul Chișinău. Satul Iachimeni a fost întemeiat la începutul secolului XX.
Comentarii
(0)