13 january 2022, 16:30 Moldovan reality 2883

Expert: La prima vedere, în Moldova există aceleași motive pentru o explozie socială ca și în Kazahstan

Criza energetică din Moldova agravează din ce în ce mai mult situația. Recent, pe 2 ianuarie 2022, după o creștere bruscă a prețului gazului lichefiat în Kazahstan au izbucnit proteste masive care au zguduit întreaga lume. Oare este posibil la noi un astfel de scenariu? Solicitat de portalul nostru, Valeri Demidețchi a oferit un răspuns la această întrebare.

„La prima vedere, în Moldova există aceleași motive și același declanșator pentru o explozie socială și revolte ca în Kazahstan. După schimbarea guvernării, prețul gazelor în țara noastră a crescut nu de două ori, ci de aproape trei ori și continuă să crească, fiind urmat de creșterea tarifelor la alte resurse energetice, a sumelor facturilor pentru serviciile comunale, cea a prețurilor la produsele alimentare și alte bunuri de prima necesitate. S-a dovedit că noua guvernare nu este capabilă să asigure achitarea gazelor rusești chiar și cu reducerea oferită de Gazprom. S-a mai constatat că Chișinăul nu este în măsură să plătească nici pentru livrările de gaze din alte țări. În ciuda faptului că pînă nu demult, experții și oficialii proeuropeni s-au luptat între ei pentru a ne convinge că combustibilul este la fel de ușor de cumpărat ca un stilou într-un chioșc, îndemnînd la ruperea dependenței de Moscova. În realitate s-a dovedit contrariul: Guvernul deja a doua oară în două luni roagă Gazprom să amîne plățile, intenționînd să declare din nou stare de urgență în sectorul energetic.

În ciuda creșterii prețurilor și a scăderii puternice a nivelului de trai, precum și a altor eșecuri ale noii guvernări, nu cred că în Moldova se așteaptă șocuri. Situația din țara noastră diferă semnificativ de Kazahstan, unde unul dintre motivele crizei a fost tranzitul prelungit al puterii. După cum mi-au spus colegii mei de la Astana, acesta s-a transformat într-o „putere dublă fără putere dublă”, o agravare a luptei dintre clanurile oligarhice, atît ale celor care sînt în țară, cît și ale celor exilați. Nu este un secret că în trecut cele mai grave amenințări la adresa lui Nazarbaev, care a păstrat pîrghiile puterii, veneau foarte des din cercurile apropiate familiei sale. La noi, principalul oligarh capabil să aranjeze un astfel de scenariu a fost adăpostit de SUA în urmă cu doi ani. Iar Washingtonul nu are nevoie de instabilitate în Moldova, unde la putere se află un guvern care îi convine Occidentului.

La urma urmei, ne-am obișnuit de multă vreme cu faptul că definițiile revoluțiilor de catifea depind doar de modul în care se încadrează în interesele geopolitice ale Occidentului. Atunci cînd protestatarii au intrat în Capitoliu și, spre deosebire de kazahi, ei nu erau înarmați, împotriva lor au fost folosite arme, ceea ce a dus la victime. Atît Președintele Statelor Unite, cît și șeful Departamentului de Stat i-au numit teroriști și îi închid în penitenciare. Iar atunci cînd la Alma-Ata bandiți înarmați au ucis polițiști și chiar i-au decapitat, același Blinken a cerut autorităților kazahe „să nu împiedice demonstranții să-și exprime voința”. Ne amintim cum fostul președinte Vladimir Voronin a primit aceleași instrucțiuni în aprilie 2009, după ce susținătorii partidelor proeuropene au devastat și au incendiat clădirea Parlamentului și cea a Președinției de la Chișinău, rănind sute de oameni ai legii.

Sînt de acord cu experții care susțin că fără intervenția Organizației Tratatului de Securitate Colectivă și sprijinul Moscovei, puterea din Kazahstan s-ar fi prăbușit cel mai probabil. Și în țară s-a instaurat un haos, întărit de lupta pentru putere dintre clanurile oligarhice, dar una mai crudă și imprevizibilă decît „povestea noastră de succes”, însoțită de ilegalități grosolane, corupție și scandaluri politice. Acest lucru ar afecta inevitabil Rusia vecină, care a încercat să anuleze un astfel de scenariu. Se pare că Occidentul nu este mulțumit de acest lucru. Și este de înțeles de ce. Dacă Tokaev ar fi chemat NATO în ajutor, am vedea cum Departamentul de Stat al SUA i-ar numi pe răzvrătiții kazahi „bandiți și rebeli”. Iar Moscovei i s-a cerut să nu se amestece în „reformele democratice” din țara vecină.

O serie de experți indică un alt scenariu de posibile șocuri în țara noastră. În opinia lor, ele pot fi provocate de forțe externe și sînt asociate cu confruntarea dintre Chișinău și Tiraspol. Dar cred că în situația actuală nu este în beneficiul acestor forțe să agraveze situația din regiunea noastră. Acest lucru înseamnă că autoritățile de la Chișinău și Kiev aflate sub controlul lor, nu vor fi de acord cu o tensionare bruscă a situației”.