Grimăncăuţi este un sat şi comună din raionul Briceni. Grimăncăuţi este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Satul este situat în partea de nord-vest a Moldovei, la hotar cu Ucraina, la o distanță de 230 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 4210 de oameni. Prima atestare documentară a satului Hrimancăuţi din ţinutul Hotin datează din noiembrie 1632.
Citeşte mai departe-
Sărbători şi obiceiuri
111
- Sărbători naţionale 111
-
Sărbători religioase şi populare
111
- Crăciunul 111
- Sfîntul Vasile 111
- Boboteaza 111
- Soborul Sfîntului Ioan Botezătorul 111
- Sfînta Mare muceniță Tatiana, Diaconița 111
- Cinstirea Lanțului Sfîntului Apostol Petru 111
- Sfîntul Grigorie Teologul 111
- Trei ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul și Ioan Gură de Aur; Trisfetitele 111
- Sfîntul Trifon 111
- Sfîntul Valentin 111
- Întîmpinarea Domnului (Stretenia) 111
- Sfîntul Haralambie sau Ziua Ciumei 111
- Dragobetele 111
- Sfîntul Casian 111
- Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia 111
- Sfîntul cuvios Alexie ‒ Omul lui Dumnezeu 111
- Buna Vestire (Blagoveștenia) 111
- Duminica Floriilor 111
- Paştele 111
- Paştele Blajinilor 111
- Sfîntul Gheorghe 111
- Aducerea moaștelor Sf. Nicolae din Mira Lichiei în orașul Bari (Sf. Nicolai de vară) 111
- Sfinții Împărați Constantin și Elena 111
- Înălţarea la cer a Domnului Isus Hristos (Ispasul) 111
- Duminica Mare 111
- Rusaliile 111
- Sînziene 111
- Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel 111
- Ana-foca 111
- Chirică Şchiopul 111
- Sfîntul Ilie 111
- Ilie Pălie şi Foca 111
- Sfîntul Pantelemon 111
- Sărbătoarea Macovei 111
- Schimbarea la Faţă 111
- Adormirea Maicii Domnului 111
- Tăierea capului Sfîntului Proroc Ioan Botezătorul 111
- Sfîntul Simion Stîlpnicul 111
- Minunea Sfîntului Arhanghel Mihail 111
- Naşterea Maicii Domnului 111
- Înălțarea Sfintei Cruci 111
- Acoperămîntul Maicii Domnului (Pocroavele) 111
- Vinerea Mare – Paraschiva 111
- Sfîntul Dumitru (Simedru) 111
- Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil 111
- Intrarea în biserică a Maicii Domnului 111
- Sfîntul Andrei 111
- Sfînta Mare Muceniță Varvara 111
- Sfîntul Sava 111
- Sfîntul Ierarh Nicolae 111
- Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sfînta Ana 111
- Sfîntul Spiridon - făcătorul de minuni 111
- Hramul 111
- Sfîntul Ignatie 111
- Sfinţii Cosma şi Damian, doctori fără de arginți din Roma 111
- Sfinții „doctori fără de arginți” Cosma și Damian din Asia 111
- Sărbători de familie. Obiceiuri ale ciclului vieţii 111
- Practici magice şi credinţe populare 111
Calendarul evenimentelor
Sfînta Mare Muceniță Varvara
Sărbătoarea din 4/17 decembrie, închinată Sfintei mucenițe Barbara, se numește în popor Varvara, Vîrvara. Ca în multe alte cazuri, tradițiile etno-folclorice ale sărbătorii acestea țin de cele două straturi: păgîn și creștin. Sfînta Varvara, este o martiră creştină. În scripturile bisericeşti este indicată originea sfintei din Nicomedia (astăzi Izmir, Turcia). Ea se numără printre aşa-numiţii „Patrusprezece Ajutători” invocaţi cu precădere în Evul Mediu drept protectori în caz de pericol. Varvara este considerată patroană a minerilor, geologilor, arhitecţilor, artileriştilor, prizonierilor ş.a.
Puţine dintre creaţiile populare amintesc despre ziua Sf. Varvara, doar cîteva credințe, formule verbale, povestiri (religioase-creștine).
O componentă a stratului păgîn se manifestă prin credința că din ziua aceasta noaptea devine mai lungă decît ziua. Astfel, în satele moldovenești auzim și astăzi spunîndu-se: „De la Varvara încep să se micșoreze zilele”. Altă componentă precreștină a sărbătorii este tratarea de către femei a bubelor, mai ales a vărsatului de vînt (în medicină – variola) la copii. Despre aceasta vorbesc și unele denumiri ale zilei în cauză − Sărbătoarea bubelor, Sărbătoarea vărsatului etc.
În trecut, pentru Sărbătoarea bubelor femeile coceau cîte trei turte, le ungeau cu miere și le dădeau copiilor (dacă aveau bube), zicînd: „Să fie buba bună ca pîinea și dulce ca mierea”. Se credea că ele asigură copiilor respectivi o protecție magică împotriva bubatului. În această zi pregăteau medicamente pentru urechi.
O povestire creștină non biblică spune, că niște oameni bogați aveau o fată mare nespus de frumoasă, pe nume Varvara. În timpul nunții sale ea a fugit, pentru că nu vroia să se mărite cu nici un flăcău, în afară de Hristos. Pentru aceasta părinții au pedepsit-o aspru. Mult timp au ținut-o încuiată în casă. Conform altei surse creștine, Varvara a fost închisă de tatăl ei păgîn, Dioscorus, într-un turn, astfel încît nici un flăcău să n-o vadă. Totuși, cavalerii au reușit să ajungă să o vadă. Varvara a devenit creștină în timpul absenței tatălui ei. A hotărît să trăiască, în continuare, în sihăstrie într-o baie construită de Dioscorus care avea două ferestre, ea însă a poruncit să se facă trei, iar cînd tatăl sau a întrebat-o de ce, a spus că în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfîntului Duh. În furie mare, determinată de creștinarea fiicei, tatăl ei a ridicat sabia s-o omoare, ea s-a ascuns într-o piatră care s-a deschis miraculos în faţa ei, însă a fost găsită şi schingiuită, arsă, bătută, apoi tatăl său, cică i-a tăiat capul cu sabia sa. Însă moartea l-a găsit şi pe el în scurt timp, a fost lovit de un fulger și a murit.
Simbolul creștin al Varvarei este un chip de fată foarte frumoasă stînd într-un turn (în care a fost ținută de tatăl ei). Fata a suferit mult, a fost o martiră. O altă versiune a povestirii spune că Varvara a făcut multe fapte bune, pentru care Dumnezeu a luat-o în cer.



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.