Materiale din compartiment: Galeria foto |

Paradjanov Serghei

Paradjanov Serghei (numele adevărat Sarkis Paradjanean) ‒ regizor, scenarist, pictor.

S-a născut la 9 ianuarie 1924 în oraşul Tiflis (mai tîrziu Tbilisi), RSS Gruzină. Pe parcursul anilor 1942-1945 este student la Conservatoriul de Stat din Tbilisi. Studiază apoi la Institutul de Inginerie a Transportului Feroviar de la Tbilisi, apoi în anul 1952 absolveşte facultatea de regie a VGIK-ului (clasa profesorului Igor Savcenco). Din anul 1949 este asistent de regizor la studioul „A. P. Dovjenco" de la Kiev. În anul 1968 se mută cu traiul la Moscova şi îşi începe activitatea la studioul „Mosfilm".

Debutează în calitate de regizor cu filmul „Andrieş", produs la studioul „A. P. Dovjenco", 1954 după scenariul cu acelaşi titlu a lui Em. Bucov (în colaborare cu colegul său de la VGIK I. Bazelean), regizor secund al acestui film a fost Victor Gherlac. În pelicula artistică „Andrieş” s-au produs mai mulţi actori moldoveni: Chiril Ştirbu, Eugeniu Ureche, Trifan Gruzin, Domnica Darienco, iar rolul principal l-a jucat elevul din Chișinău - Costică Rusu. A filmat şi cîteva documentare: „Dumca”(„Doina”), „Natalia Ujvii", „Mîini de aur".

Şi-a trăit viaţa intens, creativ, i-a fost dat să treacă prin multe, inclusiv să-şi ispăşească pedeapsa cu închisoarea (de la 17 decembrie 1973 şi pînă la 30 decembrie 1977 ‒ S. Paradjanov a stat la închisoare, unde acest om „incomod" şi conflictual a fost trimis în urma unei învinuiri iscusit ticluite), însă toate acestea l-au făcut şi mai puternic, iar creaţiile sale au devenit şi mai profunde şi mai pătrunzătoare, şi bineînţeles operele sale au fost înalt apreciate, despre acest lucru vorbesc şi premiile obţinute de S. Paradjanov pe tot parcursul carierei sale (printre ele se numără: Cupa Festivalului Internaţional de Film de la Roma, Italia, 1965; Premiul Academiei Britanice Pentru cel mai bun film străin 1965; dînsul a primit posmortem titlul de Laureat al Premiului de Stat al RSS Ucrainene „T.G. Şevcenko” 1991).

S-a stins din viaţă la 20 iulie 1990 şi a fost înmormîntat în panteonul eroilor spiritului armean din Parcul central „Komitas” din Erevan, alături de Aram Khachaturian, William Saroyan şi alţi artişti, scriitori, oameni de ştiinţă ai Republicii Armenia.

Filmografia filmelor artistice:
„Andrieş", 1954,
„Primul flăcău", 1958,
„Rapsodia ucraineană”, 1961,
„O floare pe piatră", 1962,
„Umbrele strămoşilor uitaţi”, 1964 ‒ premiat cu mai multe premii internaţionale,
„Culoarea rubinului”, 1968,
„Legenda cetăţii Surami”, 1984 ‒ a obţinut un şir de premii internaţionale,
„Aşic Kerib”, 1988.

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1798
Populația:
285 locuitori

Luminiţa este un sat din cadrul comunei Valea-Trestieni, raionul Nisporeni. Localitatea se află la distanța de 8 km de orașul Nisporeni și la 78 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 285 de oameni. Satul Luminița a fost menționat în anul 1798 cu denumirea Bîzdîga.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.