Și haina îl face pe om

Fie că îmbrăcăm un costum pentru interviu sau o ţinută pentru o întîlnire, suntem conştienţi de capacitatea hainelor de a influenţa felul în care ne percep ceilalţi oameni. Dar cum rămîne cu puterea hainelor de a ne influenţa propriile gînduri? 

Cîțiva cercetători, care au publicat de curînd un studiu despre impactul hainelor asupra proceselor psihologice, susțin că avem tendința să preluăm din încărcătura simbolică pe care o asociem unui obiect vestimentar anume, informează The New York Times. Acest lucru nu se petrece doar în ceea ce privește reacția noastră asupra celorlalți – s-a constatat, de pildă, că femeile care sunt îmbrăcate mai masculin la interviurile de angajare au șanse mai mari să primească jobul -, ci și în propriile bucătării interne. Pentru a ajunge la aceste concluzii, au fost realizate trei experimente.

În primul dintre ele, 58 de studenți au fost rugați să poarte fie un halat alb de laborator, fie haine de stradă. Apoi li s-a dat un test de atenție, la care cei care au purtat echipamentul de laborator au comis de două ori mai puține greșeli decît cei îmbrăcați normal. În cel de-al doilea caz, subiecților li s-au prezentat trei opțiuni: să poarte un costum de doctor, unul de pictor (identic cu cel al doctorului) și doar să privească un halat de medic. După aceea au fost supuși unui test de atenție susținută, prin care trebuia să găsească diferențe între imagini similare. Cel mai bine s-au descurcat cei care purtaseră halatul medical. În cel de-al treilea experiment, studenții au avut aceleași opțiuni, însă au fost rugați să scrie un eseu despre hainele lor, la finalul căruia au trecut prin același test de atenție. Rezultatele au coincis cu cele de la testul doi, arătînd că purtarea unui anume obiect de îmbrăcăminte și contactul corporal cu acesta influențează procesele psihologice.

”Hainele ne invadează corpul și creierul, punîndu-l pe purtător în stări psihologice diferite,” a spus Adam Galinski, din echipa care a realizat studiul, care intenționează pe viitor să analizeze efectul anumitor uniforme – de preot sau de polițist, de pildă – asupra dinamicilor cognitive. Această cercetare face parte dintr-un cîmp foarte amplu, dedicat cogniției încorporate, care susține că nu gîndim exclusiv cu creierul, ci și cu corpul. Cîteva dintre exemplele prin care Galinsky își ilustrează teoriile sunt spălarea mîinilor, gest asociait cu puritatea morală și cu judecățile etice, și asocierea unei trăsături cu anumite obiecte. De pildă, cei care țin în mînă o cană de băutură fierbinte sunt considerați, la prima vedere, mai calzi, iar cei care țin un pahar cu lichid și gheață, mai reci. De asemenea, dacă purtăm cu noi mape mai voluminoase, s-ar părea că avem tendința să ne credem mai importanți.